Profesorul Daniel Constantin Diaconu, geograf și hidrolog, a lansat vineri, la Facultatea de Studii Interdisciplinare a Universității din București, volumul „Plan Strategic pentru Securitatea Resursei de Apă a României”, un document cu direcții și ținte pentru perioada 2026-2035. „Spun clar că apa devine un instrument de securitate națională”, a afirmat acesta, atrăgând atenția că resursa este regenerabilă, dar „limitată și în timp, și în spațiu”.
Diaconu vorbește despre o „criză de infrastructură”, cu rețele învechite în care pierderile de apă sunt „considerabile”, dar și despre o „criză de guvernanță”, cu instituții ale căror atribuții se suprapun. El estimează că, doar în agricultură, pierderile provocate de fenomenele climatice extreme din ultimii patru-cinci ani ajung la aproximativ 10 miliarde de euro, iar Dobrogea este regiunea cea mai săracă în resurse de apă raportate la populație, în timp ce mare parte a țării se află în jurul pragului de stres hidric. Printre soluțiile propuse se numără senzorii pentru identificarea rapidă a pierderilor din rețele și un model de irigații în care fermierul este facturat pentru volumul furnizat, precum în Spania.
La celălalt capăt al problemei se află inundațiile: aproximativ un milion de hectare sunt expuse viiturilor puternice, iar între 830.000 și un milion de locuitori pot fi afectați, cu un cost mediu anual de circa 140 de milioane de euro. Diaconu a abordat și criza Dunării din această vară, generată de debitul extrem de scăzut care a dus la închiderea reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă, arătând că, deși România deține cea mai mare parte a teritoriului din bazinul hidrografic al fluviului, se află în aval și depinde de întregul curs al acestuia. Debitele recente la intrarea fluviului în țară sunt de aproximativ 1.300-1.400 de metri cubi pe secundă.
Ținta formulată de profesor este ca, până în 2035, fiecare comunitate din România, urbană sau rurală, să aibă acces „sigur, continuu și accesibil ca preț” la apă și canalizare. Planul e construit pe șase piloni: guvernanță și reformă instituțională, infrastructură și sustenabilitate financiară, agricultură și combaterea secetei, reziliență la dezastre, inovare și digitalizare, precum și cooperare regională. „Un plan fără o monitorizare clară riscă să rămână doar așa”, a avertizat Diaconu, care identifică drept principală problemă lipsa de coerență: „România are toate elementele necesare, mai puțin coerență în implementare”.
Sursă foto: G4Media (foto Alexa Grecu)
