Experții ONU pentru drepturile omului au concluzionat că există motive întemeiate să se creadă că Statele Unite au comis crime de război în urma a două loviturile militare purtate împotriva Iranului în februarie 2026, soldate cu moartea a cel puțin 177 de civili. Raportul Misiunii Internaționale Independente de Stabilire a Faptelor privind Iranul a fost prezentat Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU la Geneva.
Cele două atacuri vizau localitățile Minab și Lamerd, situate în sudul Iranului. La 28 februarie, când SUA și Israelul au demarat operațiuni militare împotriva Iranului, rachete Tomahawk au lovit Școala Primară Shajareh Tayyebeh din Minab, ucizând cel puțin 156 de persoane, inclusiv 120 de copii, conform autorităților locale. Misiunea ONU a stabilit că școala era identificabilă clar ca obiectiv civil și nu existau informații care să sugereze că ar fi fost folosită în scopuri militare.
Experții misiunii au remarcat că, deși școala era adiacentă unui complex naval al Gărzilor Revoluției Islamice atacat aceeași zi, dovezile indică faptul că școala a fost punctul intenționat de impact și nu victime colaterale. Supraviețuitorii au declarat că clădirea a fost lovită de două ori. Misiunea a citat rapoarte media conform cărora o anchetă preliminară a armatei americane a ajuns la concluzia că forțele SUA ar fi responsabile, subliniind că SUA este singura parte implicată în conflict care deține rachete Tomahawk.
A doua lovitură, tot din 28 februarie, viza un complex sportiv și o zonă rezidențială din Lamerd. Rachetele PrSM au răspândit granule de wolfram peste zona vizată, ucidând cel puțin 21 de civili, dintre care șapte erau copii. Experții ONU au ajuns la aceleași concluzii: complexul sportiv era identificabil ca obiectiv civil, iar SUA a fost singura țară din conflict care posedă acest tip de rachetă. Armata americană a negat că ar fi efectuat orice lovitură la Lamerd și a contestat rapoartele care identificaseră arma folosită ca PrSM.
În ambele cazuri, experții ONU au concluzionat că există motive întemeiate să se creadă că SUA au comis crimă de război prin lansarea unor atacuri nediscriminatorii cu pierderi civile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat anterior că SUA nu vor ținti niciodată obiective civile, dar rezultatele anchetei militare interne privind Minab nu au fost încă publicate.
Departamentul de Stat american a respins credibilitatea raportului. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a afirmat că Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU nu a realizat nimic pentru drepturile omului, adăugând că Iranul este singura parte în conflict care a comis crime de război.
Raportul ONU acoperă și represiunea dură a autorităților iraniane împotriva protestelor masive din decembrie 2025 și ianuarie 2026. Experții au constatat că forțele de securitate au folosit forța letală pe o scară fără precedent, operând din poziții elevate și trăgând în mulțimi cu puști de asalt. Autoritățile iraniene au atacat și facilitățile medicale, băgându-le și arestându-le pe demonstranții răniți, inclusiv personal medical.
Misiunea ONU a estimat că numărul real al victimelor represaliilor este semnificativ mai mare decât cifra oficială de 3.000. Agenția Hrana, cu sediul în SUA, a confirmat uciderea a peste 7.000 de persoane, aproape în totalitate protestatari. Peste 29 de bărbați au fost executați după procese accelerate.
Experții ONU au concluzionat că autoritățile iraniane au comis crime contra umanității — ucidere, detenție arbitrară, tortură și alte acte inumane. „Civilii din Iran sunt prinși între încălcările grave ale drepturilor omului și crimele contra umanității comise de propriul guvern și conflictul mortal cu SUA și Israel”, a avertizat misiunea într-un comunicat.
Iranul nu a comentat oficial noua raportare, deși anterior a respins acuzațiile de încălcări sistematice ale drepturilor omului, atribuind violențele din timpul protestelor teroriștilor și tâlhărilor instigate de SUA și Israel.
Context: Conflictul dintre SUA-Israel și Iran din februarie 2026 a deschis una dintre cele mai grave crize geopolitice recente, cu implicații majore pentru dreptul internațional și regimul non-proliferației nucleare. Misiunea ONU de stabilire a faptelor continuă monitorizarea situației.
🔍 Ce urmează:
– Procese internaționale pentru crimele de război susținute — Curtea Penală Internațională va analiza dosarul;
– Evoluția negocierilor de pace între SUA, Israel și Iran;
– Reacțiile altor state membre ONU față de raportul Misiunii de Stabilire a Faptelor.
