Administrația președintelui american Donald Trump a pregătit un pachet de sancțiuni fără precedent împotriva întregii Curți Penale Internaționale (CPI), o mișcare care ar putea paraliza activitatea tribunalului internațional de la Haga. Decizia ar putea fi anunțată în această săptămână, în marja reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, au declarat surse familiare cu dosarul, citate de Reuters și Wall Street Journal.
Până acum, Washingtonul a impus sancțiuni individuale unor judecători și procurori ai CPI, dar nu a vizat întreaga instituție. Odată cu noile măsuri, americanii și companiile americane nu vor mai putea furniza fonduri, bunuri sau servicii curții fără o licență specială din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane.
Ce riscă CPI să piardă
Impactul sancțiunilor ar putea fi devastator pentru activitatea curentă a curții. Printre operațiunile care ar putea fi afectate se numără achiziționarea de servicii IT și asigurări, angajarea de anchetatori și desfășurarea tranzacțiilor financiare de zi cu zi, inclusiv plata celor câteva zeci de angajați americani ai CPI. Băncile, dependente de accesul la sistemul financiar american, aplică adesea în exces astfel de sancțiuni, ceea ce ar putea izola și mai mult tribunalul.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a anunțat încă din luna iulie o campanie de izolare a Curții, cerând altor state membre să se retragă din tribunal. Potrivit surselor diplomatice, mai multe țări au fost deja contactate informal de oficialii americani pentru a-și reanaliza apartenența la CPI.
Conflictul cu administrația Trump, unul vechi
Opoziția lui Donald Trump față de Curtea Penală Internațională datează din primul său mandat (2017-2021), însă conflictul s-a intensificat după realegerea sa din noiembrie 2024. Atunci, CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza. Oficialii americani au cerut public ca instanța să renunțe la mandatele de arestare împotriva liderilor israelieni, precum și la o investigație anterioară privind trupele americane din Afganistan.
În august 2026, Trump a emis Ordinul Executiv 14203, prin care au fost desemnați pentru sancțiuni Tomoko Akane, președinta CPI, și Abdoulaye Seye, un avocat principal al procuraturii. Ordinul a fost urmat de acțiuni în justiție din partea judecătorilor vizați, care au descris sancțiunile drept „echivalentul pedepsei cu moartea financiare”.
Reacții internaționale
Anunțul a stârnit reacții puternice pe plan internațional. Națiunile Unite au catalogat sancțiunile drept „un atac direct asupra sistemului internațional de justiție”, iar președintele Consiliului European l-a acuzat pe Trump că subminează întregul sistem de justiție globală.
CPI a fost înființată în 2002 de comunitatea internațională pentru a urmări penal crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Statele Unite nu au fost niciodată membre ale curții, iar administrația Trump a acționat constant pentru a o submina, considerând-o o instituție „coruptă și politizată fatal”.
🔍 Ce urmează: Decizia finală ar putea fi anunțată în cursul acestei săptămâni, la New York, în timpul Adunării Generale a ONU, acolo unde Trump participă la o serie de întâlniri bilaterale, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.
