Fostul președinte Traian Băsescu a susținut că reforma administrativ-teritorială a României a devenit o necesitate și trebuie realizată prin decizii ferme ale Guvernului, de sus în jos, nu prin comasări voluntare de localități. Invitat la emisiunea „Dialoguri Libere” de la TVR1, acesta a indicat drept cea mai bună variantă modelul celor opt regiuni plus două, respectiv Harghita și Covasna, propus anterior de Emil Boc.
🏛️ Varianta Boc: 8 regiuni plus Harghita și Covasna
Traian Băsescu consideră că România are nevoie de regiuni mai mari, capabile să gestioneze proiecte de infrastructură care depășesc limitele unui singur județ. El a indicat drept variantă potrivită modelul celor opt regiuni plus doi, respectiv Harghita și Covasna, despre care spune că ar răspunde atât unor considerente administrative, cât și celor legate de specificul comunităților locale.
„Cea mai bună variantă este cea emisă de Boc, cu 8 plus 2 regiuni. Harghita și Covasna, ca să le spunem. Rezolvă și problema maghiară și rezolvă și o problemă de dimensiune a regiunilor, pentru că 15 rămân tot prea mici”, a declarat fostul șef al statului. Băsescu a explicat că o asemenea structură ar permite organizarea unor licitații comune pentru proiectele regionale, reducând costurile și birocrația generate de procedurile desfășurate separat de fiecare județ.
⚠️ Avertisment pentru Guvern: reforma nu poate fi începută de jos
Referindu-se la proiectul de reformă administrativ-teritorială lansat de PSD, fostul președinte a avertizat că modul în care este pusă în aplicare poate compromite întregul proces. „Dacă o fac așa cum au început-o, mai bine se opresc”, a spus Băsescu, susținând că reorganizarea trebuie pornită de la nivel central și coordonată de Guvern.
Fostul șef al statului a explicat că procesul trebuie făcut de sus în jos, prin decizii ferme, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a evita disputele privind amplasarea instituțiilor și delimitarea noilor structuri administrative. „Cine va face reforma administrativă va rămâne în istoria României”, a afirmat acesta, subliniind importanța politică și istorică a unei asemenea decizii.
🔍 Ce blochează reforma și ce trebuie făcut
Întrebat de ce reorganizarea administrativă nu a fost realizată până acum, Traian Băsescu a indicat interesele electorale ale partidelor, care au evitat să afecteze structurile locale de putere. Potrivit acestuia, partidele aflate la guvernare nu au fost motivate să reducă numărul primarilor și al președinților de consilii județene.
Fostul șef al statului a menționat și opoziția UDMR, care a reprezentat în trecut un factor de blocaj în negocierile politice. În actualul context economic, Băsescu consideră însă că presiunea crizei ar putea determina partidele să accepte o reformă de amploare. Totodată, el a atras atenția că digitalizarea administrației este o condiție esențială pentru succesul reorganizării: fără integrarea bazelor de date și interconectarea instituțiilor, cetățenii ar fi obligați să parcurgă distanțe mari pentru documente.
Un alt scenariu discutat la nivel politic presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale. Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre regionale se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București.
🔍 Ce urmează: Dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială continuă pe scena politică românească. Rămâne de văzut dacă actuala guvernare va adopta modelul celor opt regiuni plus două sau o altă variantă, și dacă presiunea economică va fi suficientă pentru a depăși blocajele politice din jurul acestui subiect.
Sursă foto: Captură TVR Info






