România este o țară bogată în datorii. Titlul unei analize economice publicate de RFI, la data de 11 noiembrie, surprinde paradoxul finanțelor publice românești: deși economia a crescut constant în ultimele două decenii și a atras investiții străine semnificative, statul se împrumută tot mai mult pentru a acoperi deficitele bugetare repetate, iar dobânzile plătite an de an consumă o parte tot mai mare din buget.
Datoria administrației publice a ajuns în august 2026 la peste 1.230 de miliarde de lei, cu aproximativ 25 de miliarde peste nivelul din iulie, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Aceasta reprezintă 61,1% din produsul intern brut, față de 59,8% în luna iulie. Cu alte cuvinte, datoria țării crește mai repede decât economia care ar trebui să o susțină.
📈 O datorie care crește mai repede decât economia
Pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile au fost prevăzute în buget la aproximativ 60,8 miliarde de lei, cu circa 10,3 miliarde de lei peste nivelul anului precedent. Execuția bugetară pentru primele opt luni arată că statul a plătit deja 42,05 miliarde de lei în dobânzi, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025.
Necesarul brut de finanțare al României se apropie de 280 de miliarde de lei pentru acest an, potrivit estimărilor. Statul se împrumută cu circa 150 de miliarde de lei pe an pentru a acoperi deficitul, din care aproximativ 60 de miliarde reprezintă doar dobânzile, a atras atenția președintele României, Nicușor Dan, într-o analiză de risc prezentată în fața piețelor financiare internaționale.
⚠️ Deficitul și privirea agențiilor de rating
Deficitul bugetar rămâne principala vulnerabilitate. După ce a coborât de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, ținta pentru 2026 a fost stabilită la 6,2% din PIB, adică aproximativ 130,3 miliarde de lei. Prima rectificare bugetară, aprobată de guvern la 30 octombrie, a menținut această țintă, dar semnalele transmise piețelor rămân prudente.
Agențiile de rating monitorizează îndeaproape evoluțiile. S&P menține calificativul României la limita inferioară a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă, iar tensiunile politice și incertitudinea privind măsurile de reducere a deficitului amplifică presiunea, arăta o analiză Reuters citată în presa economică.
🔎 Ce urmează pentru economia românească
Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu numai 0,1% în 2026, urmând să accelereze la 2,3% în 2027. În același timp, deficitul este estimat la 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să ajungă la aproximativ 63,4% din PIB în 2027, potrivit prognozelor executivului european.
Riscul nu este doar nivelul datoriei, ci și costul acesteia și nevoia permanentă de noi împrumuturi. Fiecare creștere a dobânzilor pe piețele internaționale sau a percepției de risc asupra României se traduce direct în costuri mai mari pentru buget, iar o eventuală retrogradare în categoria speculativă ar putea scumpi masiv finanțarea, arătând din nou în istorie: S&P a coborât România în categoria speculativă în octombrie 2008, iar Fitch a făcut o mișcare similară o lună mai târziu, iar revenirea în investment grade a durat ani.
Analiștii subliniază că paradoxul țării bogate în datorii poate fi corectat doar printr-o consolidare fiscală susținută, prin reducerea cheltuielilor de funcționare și prin investiții care să crească potențialul de creștere al economiei. România are resursele necesare pentru a ieși din acest cerc vicios, dar timpul și încrederea piețelor sunt limitate, concluzionează analiza citată.
🔍 Ce urmează: Agențiile de rating urmează să ia noi decizii privind calificativul României în lunile următoare, în funcție de execuția bugetară și de stabilitatea politică. Vom urmări evoluțiile și impactul lor asupra costului de finanțare al statului.