Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, după ședința de Guvern, că bugetul pentru anul 2027 va fi complicat de construit, în contextul în care România pierde finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență echivalente cu 1,5% din PIB, iar cheltuielile pentru apărare cresc semnificativ. Declarațiile au fost făcute în cadrul briefingului care a urmat ședinței în care Executivul a aprobat prima rectificare bugetară din 2026.
📉 Provocările bugetare pentru 2027
Nazare a explicat că așteptările privind bugetul pe anul viitor sunt foarte mari, însă construcția acestuia este dificilă din cauza mai multor factori. Pierderea finanțărilor din PNRR, care reprezintă 1,5% din PIB, lasă un gol semnificativ în veniturile bugetare. Ministrul a subliniat că România va trebui să se bazeze mai mult pe resurse proprii și mai puțin pe fondurile europene. Anul 2027 se află între două cicluri financiare majore: finalizarea PNRR și începutul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care va debuta abia în 2028. Această tranziție complică și mai mult planificarea bugetară, deoarece nu există continuitate în fluxurile financiare europene.
În plus față de pierderea fondurilor PNRR, la bugetul pe 2027 trebuie integrate și cheltuielile semnificative aferente programului SAFE, precum și cele pentru Apărare. Nazare a menționat că este nevoie de o ajustare credibilă, care să poată fi evaluată corect de agențiile de rating, subliniind că nu dorește să intre în detalii bugetare până când nu va vedea cifrele finale transmise de toți miniștrii. Ministrul a dat asigurări că își dorește să existe resurse pentru protejarea categoriilor vulnerabile și pentru finalizarea proiectelor de investiții deja începute, însă toate acestea trebuie realizate într-un mod responsabil.
🛡️ Cheltuielile de apărare și ajustarea fiscală
Un alt subiect abordat de ministrul Finanțelor a fost legat de o posibilă majorare a taxelor și impozitelor. Întrebat dacă poate garanta că anul viitor nu vor fi introduse taxe noi sau majorate cele existente, așa cum a afirmat președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, Nazare a declarat că nu își dorește o astfel de măsură, dar a fost rezervat în afirmații. El a spus că nu vrea să se antepronunțe pe această temă, dar a repetat că nu își dorește creșterea taxelor.
Nazare a subliniat că este esențial ca ratingul de țară să rămână intact, iar premierele pentru o relansare economică în 2027 să fie asigurate. O creștere economică solidă ar face ajustarea fiscală mult mai ușoară, a adăugat ministrul. În acest context, cheltuielile pentru apărare reprezintă o prioritate care nu poate fi amânată, mai ales în actualul context geopolitic, iar integrarea lor în buget fără a destabiliza finanțele publice reprezintă una dintre marile provocări ale execuției bugetare pentru anul viitor.
💰 Prima rectificare bugetară din 2026
În cadrul aceleiași ședințe, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din 2026, care menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au fost revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei. Cele mai mari suplimentări nete au fost prevăzute pentru domeniul sănătății, ceea ce reflectă prioritățile actuale ale Executivului.
PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, ajungând la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se însă la același nivel de 6,2%. Nazare a subliniat că această rectificare este vitală pentru accesul României pe piețele internaționale de capital, oferind o imagine mai clară asupra situației fiscale reale a țării, iar predictibilitatea bugetară este esențială pentru încrederea investitorilor.
🔍 Ce urmează: Negocierile pentru construcția bugetului pe 2027 vor începe în următoarele luni, iar ministrul Finanțelor va trebui să găsească un echilibru între nevoia de investiții, presiunile pentru cheltuieli sociale și de apărare, și menținerea disciplinei fiscale cerute de agențiile de rating. Rămâne de văzut dacă majorările de taxe vor putea fi evitate și cum va reuși România să compenseze pierderea fondurilor PNRR.
Sursă foto: AGERPRES / Radu Tuță
