Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, s-a întâlnit sâmbătă cu o delegație a Grupului Băncii Mondiale, într-o discuție care a vizat consolidarea parteneriatului strategic dintre România și instituția financiară internațională. Pe masa discuțiilor s-au aflat stadiul proiectelor comune aflate în derulare, dar și pregătirea fondurilor europene din viitorul cadru financiar multianual post-2027.
Delegația Băncii Mondiale a fost condusă de Anna Akhalkatsi, director pentru statele membre ale Uniunii Europene, și Marcelo Castellanos, manager de țară pentru România. Cei doi oficiali au reconfirmat sprijinul Băncii Mondiale pentru proiectele de dezvoltare ale României și angajamentul de a continua asistența tehnică în domenii cheie.
🏛️ Parteneriat consolidat și asistență tehnică
În cadrul parteneriatului cu Banca Mondială, România derulează în prezent 16 contracte de asistență tehnică, în valoare totală de peste 61 de milioane de euro. Aceste contracte acoperă domenii variate, de la reforma administrației publice și modernizarea sistemului fiscal, până la dezvoltarea infrastructurii și gestionarea fondurilor europene.
Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat valorificarea analizelor și expertizei Băncii Mondiale în elaborarea viitorului Plan Național și Regional de Parteneriat (NRPP). Acest plan va ghida prioritățile de investiții ale României în perioada următoare, inclusiv în contextul pregătirii noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare după 2027.
„Discuțiile au vizat stadiul actual al parteneriatului, precum și pregătirea perioadei de programare europeană post-2027. Un punct important l-a reprezentat valorificarea analizelor și expertizei Băncii Mondiale în elaborarea viitorului Plan Național și Regional de Parteneriat”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
🌍 Reziliența regiunilor de frontieră
Un alt obiectiv major al cooperării dintre România și Banca Mondială îl reprezintă dezvoltarea și creșterea rezilienței regiunilor de la frontiera estică a României. Este vorba despre regiunile Nord-Est, Nord-Vest și Sud-Est, zone care se confruntă cu provocări specifice din cauza proximității față de granița cu Ucraina și Republica Moldova.
Pentru aceste regiuni, colaborarea se concretizează prin proiectul BRIDGE, inițiativa Catching-up Regions și oportunitățile de finanțare oferite de platforma EastInvest. Aceste instrumente sunt menite să accelereze dezvoltarea economică, să îmbunătățească infrastructura și să atragă investiții private în zonele cu potențial neexploatat suficient.
„A fost reafirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea și creșterea rezilienței regiunilor de la frontiera estică, respectiv Nord-Est, Nord-Vest și Sud-Est, prin proiectul BRIDGE, inițiativa Catching-up Regions și oportunitățile de finanțare oferite de platforma EastInvest”, a mai transmis Ministerul.
📈 Perspective pentru perioada post-2027
România se pregătește intens pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, iar Banca Mondială joacă un rol esențial în această pregătire. Expertiza furnizată de specialiștii Băncii ajută autoritățile române să definească prioritățile de investiții și să elaboreze proiecte care să îndeplinească criteriile de finanțare europeană.
Cele 16 contracte de asistență tehnică în derulare reprezintă un instrument valoros pentru transferul de know-how și bune practici internaționale în administrația publică din România. Banca Mondială a sprijinit constant România în procesul de reformă, iar noul parteneriat strategic urmărește să ducă această colaborare la un nivel superior.
De asemenea, discuțiile au evidențiat importanța continuării investițiilor în infrastructura de transport, digitalizare și eficiență energetică, domenii în care Banca Mondială are o experiență recunoscută la nivel global.
🔍 Ce urmează: Următoarele etape ale colaborării dintre România și Banca Mondială includ finalizarea Planului Național și Regional de Parteneriat și lansarea noilor proiecte finanțate prin platforma EastInvest. Pe măsură ce se apropie perioada de programare post-2027, consultările dintre autoritățile române și experții internaționali se vor intensifica pentru a asigura o absorbție cât mai eficientă a fondurilor europene disponibile.

















