Patru orașe din vestul Germaniei au început să taie ajutoarele sociale pentru cetățenii români și bulgari și să le impună obligația de părăsire a țării. Anul trecut, municipalitățile din Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au retras beneficiile sociale și au emis ordine de părăsire a teritoriului pentru 1.181 de imigranți din România și Bulgaria. Cifrele au fost furnizate postului public WDR de către municipalități, în cadrul unei investigații exclusive.
Acuzațiile sunt clare: persoanele vizate nu muncesc sau muncesc insuficient pentru a-și asigura existența, iar asta le anulează dreptul la beneficiile sociale. În astfel de cazuri, legislația Uniunii Europene permite municipalităților să revoce libera circulație a lucrătorilor, care se aplică cetățenilor UE. Regula europeană spune că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la prestații sociale. Primarul din Hagen, Dennis Rehbein, consideră că pragul este mult prea mic: suma rezultată se ridică la doar câteva sute de euro pe lună, iar de așa ceva nu poți trăi în Germania.
Amploarea fenomenului diferă mult de la un oraș la altul. Gelsenkirchen a revocat beneficiile sociale de 506 ori, Duisburg de 556 de ori, iar Dortmund de 116 ori. La polul opus, Hagen a folosit acest instrument doar de trei ori. Diferențele nu țin doar de mărimea orașelor, ci și de modul în care municipalitățile interpretează regulile. Situația este deosebit de tensionată în Hagen, unde trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, mulți dintre ei de etnie romă. Peste jumătate, adică 55%, depind de ajutorul social, iar costurile anuale pentru municipalitate se ridică la circa zece milioane de euro.
Reacțiile autorităților sunt împărțite. Primarul din Hagen, care a preluat recent funcția, intenționează să folosească mai des retragerea beneficiilor și cere Uniunii Europene reglementări mai stricte. El spune că imigrația țintită în sistemul de asistență socială este întâmpinată cu respingere generală, inclusiv de persoanele cu origini migratoare care au muncit cinstit. În Gelsenkirchen, biroul pentru imigrări ia decizii mai dure: persoanele care nu câștigă cel puțin o treime din necesarul de trai sunt excluse din sistem. Potrivit unui șef de echipă al biroului, în astfel de situații se emite o decizie de pierdere a dreptului de ședere pentru părinți și copii, iar întreaga familie este obligată să părăsească țara. Instanțele germane au confirmat în mod repetat legalitatea acestei practici.
Autoritățile subliniază însă că nu acționează pe baza suspiciunilor generale. Verificările se fac doar dacă există informații concrete venite de la alte instituții, tocmai pentru a evita discriminarea și pentru a proteja drepturile imigranților care muncesc și contribuie la societate. Practica de a verifica fiecare caz în parte este considerată esențială pentru a nu transforma măsura într-o sancțiune colectivă.
Context: imigrația din sud-estul Europei, determinată de sărăcie, pune o presiune tot mai mare pe bugetele orașelor din bazinul Ruhr. Dezbaterea din Germania are loc într-un moment sensibil: cetățenii UE care nu își pot asigura existența își pot pierde dreptul de liberă circulație, iar municipalitățile aplică regulile în mod foarte diferit, în funcție de interpretarea locală a legislației europene.
🔍 Ce urmează
– Primarul din Hagen a anunțat că va folosi mai des retragerea ajutoarelor sociale și a cerut oficial Bruxelles-ului reguli mai stricte privind pragul minim de muncă.
– Cele patru orașe din bazinul Ruhr rămân sub observație, iar practica ar putea fi preluată și de alte municipalități germane.
– Guvernul de la București și organizațiile românilor din Germania urmăresc cazurile pentru a vedea dacă cetățenii români aflați în situații vulnerabile primesc sprijin consular.
