Atmosfera planetei a conținut mai mulți vapori de apă în august decât în orice altă lună înregistrată vreodată, potrivit Serviciului European pentru Schimbări Climatice (Copernicus). Recordul crește riscul de căldură extremă și de precipitații abundente în întreaga lume, avertizează specialiștii, citați de Digi24.
Cantitatea de vapori de apă din atmosferă a fost, în august, de 27,35 kilograme pe metru pătrat. Valoarea depășește recordul anterior, stabilit în iulie 2024, cu 0,04 kg/m² și descrie cantitatea de vapori de apă dintr-o coloană de aer situată deasupra unui metru pătrat de suprafață a Pământului.
Creșterea poate părea mică, dar nu este. Un specialist în climatologie a calculat că diferența de 0,04 kg/m² este echivalentul a aproximativ 20 de trilioane de litri de apă suplimentară, adică 20 de cuburi de apă, fiecare cu o lățime, o înălțime și o adâncime de un kilometru.
De ce s-a produs recordul? În primul rând, încălzirea globală: aerul mai cald poate conține mai multă apă, cu aproximativ 7% în plus per grad de încălzire, explică dr. Julien Nicolas, cercetător principal la Copernicus. În al doilea rând, oceanele tropicale au avut temperaturi excepțional de ridicate în august, iar fenomenul El Niño a intensificat evaporarea. Datele au fost obținute prin combinarea măsurătorilor de umiditate de la sateliți și baloane meteorologice cu un model meteorologic, iar estimările datează din 1979. August a fost, în același timp, cea mai fierbinte lună a planetei, potrivit setului de date ERA5 (din 1940) și măsurătorilor NOAA (din 1850).
Ce înseamnă pentru climă? Vaporii de apă sunt un factor central al schimbărilor climatice. „Multe dintre impacturile schimbărilor climatice se produc, de fapt, din cauza vaporilor de apă”, spune profesorul Steven Sherwood, de la Universitatea New South Wales. Umiditatea ridicată blochează răcirea nocturnă în timpul valurilor de caniculă, iar oamenii se recuperează mai greu după zilele fierbinți. Când vaporii de apă ajung la latitudini mai mari, eliberează căldură în aer.
Riscul de fenomene extreme crește. Nivelul mai ridicat de vapori de apă poate amplifica precipitațiile intense, inclusiv cicloanele, și poate da energie suplimentară furtunilor. Motivul: căldura este eliberată atunci când vaporii de apă se condensează în picături de nori, ceea ce poate intensifica furtunile.
Perspectivele nu sunt liniștitoare. Se estimează că actualul El Niño din Pacificul tropical va fi cel mai puternic înregistrat vreodată, iar climatologii prevăd că ar putea duce temperaturile globale la niveluri record anul viitor. O analiză provizorie a oamenilor de știință australieni arată că temperaturile record așteptate în Pacific au devenit de șase ori mai probabile din cauza încălzirii globale.
Dr. Andrew Dessler, specialist în climă la Universitatea Texas A&M, spune că este „de neimaginat” ca în orice lună din ultimele câteva mii de ani, poate 100.000 de ani, să fi existat mai mulți vapori de apă în atmosferă decât în august. La rândul ei, dr. Kimberley Reid, de la Universitatea din Melbourne, consideră că recordul nu este șocant, dat fiind că august a fost cea mai fierbinte lună din ultimii cel puțin 170 de ani, iar astfel de recorduri apar din cauza emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili.
Context: Temperatura și vaporii de apă sunt strâns legate. Pe măsură ce planeta se încălzește, atmosfera reține tot mai multă umiditate, iar excesul se transformă în canicule mai lungi, furtuni mai violente și ploi torențiale. Fenomenele extreme asociate nu ocolesc nici România: valurile de căldură prelungite și viiturile devin tot mai frecvente în ultimii ani.
🔍 Ce urmează
– Evoluția fenomenului El Niño, estimat să fie cel mai puternic din istorie, și efectele sale asupra temperaturilor globale din anul următor.
– Impactul recordului de umiditate asupra sezonului de cicloane și asupra precipitațiilor extreme din lunile următoare.
– Modul în care valurile de caniculă mai intense și furtunile mai violente vor afecta Europa și România în sezoanele calde viitoare.
