🏺 Arheologii maramureșeni au făcut o descoperire de excepție la Ciceu-Corabia: pe un promontoriu din apropierea necropolei dacice au identificat un complex arheologic care ar putea fi un turn medieval necunoscut până acum. Descoperirea vine la finalul unei campanii de cercetare desfășurată în perioada 18 august – 2 septembrie 2026 de specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, împreună cu cei ai Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, sub coordonarea arheologilor dr. Radu Zăgreanu și dr. Marius Ardeleanu.
⚔️ Artefacte dacice și romane
Echipa a efectuat mai multe sondaje arheologice în puncte considerate de interes major pentru cercetarea istorică a zonei. Prima zonă investigată a fost necropola dacică de incinerație, descoperită inițial în 2014 de arheologii Corneliu Gaiu, George Marinescu și Radu Zăgreanu. Deși în acest an nu au mai apărut morminte noi, cercetătorii au scos la lumină fragmente ceramice dacice, un vârf de lance și un cuțit de factură dacică, precum și un vârf de săgeată roman, dovadă a prezenței militare romane în zonă.
🏰 Un turn medieval necunoscut
Cea mai spectaculoasă descoperire a venit din cea de-a doua zonă cercetată, un promontoriu situat la sud de necropolă. Aici a fost identificat un complex arheologic ce ar putea reprezenta un turn medieval necunoscut până acum. Deși suprafața mică cercetată impune prudență în privința destinației exacte a construcției, indiciile sunt extrem de promițătoare: au fost descoperite câteva vârfuri de săgeți medievale și un pinten datat în secolul al XIV-lea. Specialiștii apreciază că situl de la Ciceu-Corabia este unul dintre cele mai bogate și complexe situri arheologice din întreaga Transilvanie.
📜 Istoria fortificațiilor din zonă
Zona are o tradiție defensivă de sute de ani. Satul Ciceu-Corabia, atestat documentar în 1467, se află la poalele Cetății Ciceu, fortăreață ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea pe o colină vulcanică de 683 de metri. Cetatea a fost stăpânită, cu titlu de fief, de voievozii Moldovei Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb și Petru Rareș, fiind demantelată în 1544 la ordinul Dietei Transilvaniei. Tot în această regiune se află și Cetatea Chioarului, cunoscută drept Kővár, „Cetatea de Piatră”, atestată în 1319 în apropiere de Berchezoaia, în Țara Chioarului, și distrusă în 1718 de autoritățile austriece, pentru a nu fi folosită de curuții lui Francisc Rákóczi. Toponimul „Corabia” amintește de meșteșugul localnicilor, care fabricau dogele și târnăcopurile corăbiilor folosite în comerțul cu sare de la Dej, satul fiind renumit și pentru pietrele de moară considerate cele mai bune din Ardeal.
Cercetările de la Ciceu-Corabia au fost realizate cu sprijinul lui Ioan Sigartău, originar din localitate, căruia echipa de cercetare i-a mulțumit pentru sprijinul oferit.
🔍 Ce urmează
Arheologii anunță că investigațiile vor continua și în anii următori. Extinderea săpăturilor pe promontoriul unde a fost identificat posibilul turn medieval ar putea confirma ipoteza unei construcții de apărare și ar putea oferi noi date despre sistemul fortificat al domeniului Ciceului.
