Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a relansat joi dezbaterea privind unirea cu România, declarând la Moldova Security Forum 2026 de la Chișinău că un astfel de scenariu ar oferi țării sale un nivel mai ridicat de securitate. Lidera de la Chișinău a subliniat însă că o asemenea decizie istorică nu poate fi luată decât cu sprijinul majorității populației, iar sondajele actuale nu indică existența unei astfel de majorități. Declarațiile vin pe fondul intensificării amenințărilor de securitate în regiune și al aprofundării relațiilor bilaterale dintre cele două state.
🇲🇩 Declarațiile de la Moldova Security Forum
Președinta a afirmat că discuția privind reunificarea celor două state există încă de la proclamarea independenței Republicii Moldova și că o parte importantă a societății susține această variantă din multiple motive — de identitate, economice și de securitate. Potrivit Maiei Sandu, pe măsură ce amenințările la adresa securității capătă o amploare tot mai mare, tot mai mulți cetățeni redeschid această discuție.
Maia Sandu, care deține atât cetățenia Republicii Moldova, cât și pe cea română, a insistat că principiul decisiv trebuie să rămână voința cetățenilor, exprimată prin vot. „Republica Moldova ar fi în mai mare siguranță împreună cu România. Iar această discuție a început din prima zi a independenței Republicii Moldova. Cei care știu istoria noastră, cei care știu ce s-a întâmplat în contextul pactului Ribbentrop-Molotov, toate persoanele înțeleg de ce această discuție are loc”, a declarat Sandu, citată de Mediafax.
🇪🇺 Integrarea europeană, prioritatea majorității
Șefa statului moldovean a arătat că situația este diferită în ceea ce privește aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Există sprijin majoritar pentru integrarea europeană, motiv pentru care autoritățile de la Chișinău își concentrează eforturile asupra acestui obiectiv strategic. Maia Sandu a admis că Uniunea Europeană nu reprezintă în sine un proiect de apărare, dar a subliniat că aderarea ar consolida semnificativ securitatea Republicii Moldova, oferind acces la mecanisme de cooperare și stabilitate care depășesc cadrul strict economic.
Declarațiile sunt relevante și pentru România, în condițiile în care Bucureștiul este unul dintre principalii susținători ai parcursului european al statului vecin, iar relațiile economice și energetice dintre cele două țări s-au intensificat constant în ultimii ani. Integrarea europeană rămâne, așadar, proiectul politic asumat de actuala administrație de la Chișinău, în timp ce unirea cu România este privită ca un deziderat pe termen lung, dependent de evoluția opțiunii publice.
🤝 România, principalul partener economic al Republicii Moldova
În cadrul aceluiași forum, președinta a evidențiat rolul Bucureștiului în sprijinirea Republicii Moldova și a amintit proiectele comune dezvoltate în domeniul energetic, dar și legăturile comerciale solide dintre cele două maluri ale Prutului. România ocupă primul loc între destinațiile pentru mărfurile exportate de Republica Moldova și reprezintă principalul partener economic al țării, potrivit declarațiilor președintei moldovene.
Relația dintre cele două state are și o componentă istorică și identitară puternică, iar subiectul unirii revine periodic în dezbaterea publică de pe ambele maluri ale Prutului. Prezența ministrului interimar al Apărării Naționale a României la Moldova Security Forum 2026 subliniază importanța pe care Bucureștiul o acordă securității Republicii Moldova și parteneriatului strategic bilateral. Discuțiile despre unire sunt relansate într-un context regional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de amenințările hibride la adresa securității Republicii Moldova.
Sursă foto: Hepta / Mediafax Foto
🔍 Ce urmează: Rămâne de văzut dacă dezbaterea privind unirea va câștiga teren în rândul opiniei publice din Republica Moldova, mai ales pe măsură ce provocările de securitate se acutizează. Cert este că Maia Sandu a redeschis oficial subiectul la cel mai înalt nivel, iar poziția sa ar putea influența direcția dezbaterilor politice din perioada următoare, atât la Chișinău, cât și la București.
