📚 Se împlinesc, pe 22 septembrie 2026, 88 de ani de la nașterea marelui prozator Augustin Buzura, născut în Berința, Maramureș, în anul 1938. Personalitate complexă a culturii românești, membru al Academiei Române, Buzura a fost nu doar un scriitor de excepție, ci și un adevărat ambasador al Maramureșului în lume. Povestea legăturii dintre el și ținutul natal transcende granițele literaturii și pătrunde adânc în diplomația culturală.
📖 Rădăcini care nu se uită
Augustin Buzura a fost, înainte de toate, omul care nu și-a uitat niciodată rădăcinile. Chiar și în momentele de maximă consacrare internațională, gândul îi revenea la Berința, la satul copilăriei, la Maramureșul pe care îl purta în suflet. Într-un dialog pe care l-a avut cu autorul acestor rânduri, mărturisea că nu a plecat niciodată cu adevărat din satul natal. Nici măcar în ziua în care împlinea 60 de ani, pe 22 septembrie 1998, când se afla la Tokyo pentru deschiderea Anului cultural românesc în Japonia. Atunci, în fața prințului Hitachi și a prințesei Hanoko, a rostit, după propria-i mărturisire, cel mai coerent discurs al vieții sale. Și, în mod simbolic, a vorbit despre Berința – satul care l-a format.
Născut într-o familie de țărani din Copalnic-Mănăștur, Buzura a urmat Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, apoi a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj, profesând ca medic înainte de a se consacra literaturii. Această dublă formație – științifică și umanistă – i-a marcat profund scrisul, dându-i o luciditate aparte în explorarea condiției umane.
✍️ Prozatorul curajului intelectual
Ca prozator, Buzura și-a construit un drum propriu în literatura română contemporană. Cu fiecare roman – „Absenții”, „Fețele tăcerii”, „Orgolii” – a urcat miza creației sale, abordând cu un curaj intelectual rar întâlnit teme grele: libertatea, iubirea, alienarea, demnitatea, confruntarea cu limitele și cu moartea. Lupta scriitorului cu împrejurările politice a fost neîntreruptă. Nu a cedat, nu s-a conformat. Crezul său nestrămutat era dreptul de a spune adevărul. În „Fețele tăcerii” a depus mărturie că nu toți am fost lași și ticăloși în vremuri întunecate, așa cum unii s-ar grăbi să repete obsesiv. Opera sa a fost tradusă în numeroase limbi, iar romanele sale au fost publicate în Franța, Germania, Spania, Italia și Ungaria, primind aprecierea criticii internaționale.
🌍 Moștenirea culturală: Cursurile de la Berința
Poate cea mai spectaculoasă moștenire culturală pe care Buzura a lăsat-o Maramureșului a fost proiectul Cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească, inițiate în anul 1995. În calitate de președinte al Fundației Culturale Române, și-a propus să aducă în „vatra voievodală” a Maramureșului personalități din toată lumea, pentru a cunoaște această parte de Românie ca pe o efigie a întregii țări. Un vis pe care l-a împlinit timp de zece ani, sprijinit de Nadia Moșanu în calitate de director de program și de autorul acestui text.
Numărul cursanților a depășit 300, venind din Italia, Germania, Japonia, Argentina, Serbia, Elveția, Austria, Spania, Bulgaria, Anglia, Franța, Rusia, Ungaria, Danemarca, SUA, Albania, Grecia, Coreea de Sud și Canada. Diplomați, oameni de afaceri, profesori, studenți, ziariști – toți au participat la lecțiile de istorie și limba română susținute de universitari de la București, Iași, Cluj-Napoca și Baia Mare, între care și fostul președinte al Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop.
Grant Haris, fost director pentru Europa al Bibliotecii Congresului SUA, a învățat limba română ca să poată veni la cursuri. Filosoful coreean Byun Kyu-Yong, cu trei doctorate, a trăit experiența tăcerii la Rohia. Toți au devenit mesageri ai Maramureșului în lumea lor. Duminica în sat – poate cea mai puternică experiență pentru oaspeți. Fără regie, străinii intrau în atmosfera locului, puneau întrebări și găseau răspunsuri directe. Era o lecție de cunoaștere pe viu. Impresiile au fost adunate în două volume intitulate „Dialoguri în centrul Europei”, prefațate de Augustin Buzura – titlu inspirat de borna geodezică din Maramureșul Subcarpatic, unde geologii austrieci au stabilit egala distanță între Atlantic și Urali.
🔍 Ce urmează
În următoarele zile, maramurespesurse.ro va publica materiale dedicate marilor personalități maramureșene care au marcat cultura românească. A fost o manifestare unică în istoria acestor meleaguri, gândită de un om care a dovedit că literatura și cultura pot construi punți între popoare. Să nu uităm asta.
Sursă foto: arhivă
