Avocații din oficiu din România nu și-au mai primit onorariile pentru lunile de vară și de toamnă, iar situația riscă să blocheze actul de justiție: fără avocați care să se prezinte la instanță, nu se mai pot emite ordine de protecție, nu pot fi judecate flagrante și nu pot fi deferite justiției dosarele penale în care inculpații nu au un apărător ales. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat, într-un răspuns transmis Digi24, cauzele acestei situații și calendarul de plată.
Asistența juridică din oficiu este un drept fundamental: orice cetățean acuzat penal care nu are un contract cu un avocat beneficiază de un apărător numit de barou, plătit de la bugetul de stat prin Ministerul Justiției. Mii de avocați se prezintă zilnic „la apel” în instanțele din țară, iar munca lor este esențială pentru funcționarea sistemului — de la arestări preventive și percheziții, până la procesele cu minori.
💸 Cât se datorează, de fapt
Potrivit datelor transmise de ministrul Justiției, obligațiile restante aferente onorariilor avocaților se ridicau, la data de 31 octombrie 2026, la aproximativ 21,5 milioane de lei. La această sumă se adaugă necesarul estimat pentru plata onorariilor din lunile noiembrie și decembrie 2026, de aproximativ 34,9 milioane de lei.
„Prin urmare, efortul bugetar necesar pentru acoperirea restanțelor și asigurarea plăților până la sfârșitul anului este de aproximativ 56,4 milioane lei”, a precizat Radu Marinescu. Ministrul a explicat că, până la 31 iulie 2026, fondurile bugetare disponibile cu această destinație au fost repartizate integral instanțelor, iar în perioada august-octombrie repartizarea s-a făcut doar parțial, în limita creditelor rămase disponibile.
📉 De ce s-a ajuns aici
Cauza principală este una bugetară. La fundamentarea bugetului pe 2026, Ministerul Justiției a solicitat 361,641 milioane de lei pentru Capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, din care 197,245 milioane de lei pentru plata onorariilor avocaților. Prin legea bugetului de stat au fost aprobate însă doar 276,4 milioane de lei pentru întregul capitol, iar pentru onorariile avocaților 165 de milioane de lei — cu peste 30 de milioane mai puțin decât necesarul estimat.
Ministrul susține că instituția a făcut demersuri succesive pentru identificarea fondurilor: redistribuiri bugetare, solicitări de deblocare a creditelor reținute și suplimentarea bugetului la rectificare. „Această situație a fost determinată de insuficiența fondurilor bugetare disponibile în raport cu necesarul de plată”, a explicat Marinescu.
✅ Soluția anunțată: 87,64 milioane de lei
Prin rectificarea bugetară aprobată prin OUG nr. 41/2026, pentru Capitolul 54.01 au fost aprobate fonduri suplimentare de 60 de milioane de lei, iar cota de 10% reținută inițial, în valoare de 27,64 milioane de lei, a fost deblocată integral. În total, Ministerul Justiției are la dispoziție fonduri suplimentare de 87,64 milioane de lei, care urmează să fie repartizate instanțelor pentru restanțe și pentru cheltuielile estimate până la finalul anului.
„Obiectivul nostru este ca aceste fonduri să fie repartizate în cel mai scurt timp, astfel încât restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară să se desfășoare fără sincope”, a declarat ministrul Justiției.
⚖️ „Întârzierile nu trebuie să devină o normalitate”
Radu Marinescu, avocat de profesie, a admis că situația afectează direct obligațiile asumate de stat și a formulat un răspuns care merge dincolo de cifre: „Privesc această situație cu preocupare și responsabilitate, atât din perspectiva funcției de ministru al justiției, cât și din perspectiva profesiei de avocat. Onorariile avocaților pentru asistența judiciară reprezintă contraprestația unor servicii profesionale efectiv prestate și trebuie achitate cu respectarea obligațiilor asumate de stat. Consider că plata acestor onorarii trebuie să constituie o prioritate, iar întârzierile nu trebuie să devină o situație de normalitate”.
Declarația are greutate într-un context în care, în ultimii ani, plățile către avocații din oficiu au întârziat repetat, iar barourile au semnalat de mai multe ori că avocații tineri — pentru care asistența din oficiu reprezintă o parte importantă a veniturilor — ajung să acopere din propriul buzunar deplasările și timpul petrecut în instanță.
🚨 Ce se întâmplă dacă plata nu vine la timp
Efectele nu se limitează la buzunarul avocaților. Dacă apărătorii din oficiu nu se mai prezintă, instanțele sunt obligate să amâne cauzele, iar termenele se dilată. În cazurile urgente — ordine de protecție în violența domestică, măsuri preventive, rețineri în flagrant — amânarea nu este o opțiune, ceea ce pune presiune pe barouri să găsească soluții de avarie.
Practic, o criză a onorariilor se traduce prin dosare blocate, persoane ținute în arest fără judecarea cauzei în termen și cetățeni care nu își pot exercita dreptul la apărare. Este motivul pentru care Ministerul Justiției tratează plata ca pe o urgență, iar nu ca pe o simplă cheltuială administrativă.
🔍 Ce urmează
Următorul pas este repartizarea efectivă a celor 87,64 milioane de lei către instanțe, de la care banii ajung la barouri și apoi la avocați. Ministerul nu a anunțat un termen exact, dar a precizat că prioritatea este achitarea restanțelor acumulate până la 31 octombrie, astfel încât activitatea de asistență judiciară să nu fie afectată în ultimele două luni ale anului.
Rămâne de văzut dacă suma va fi suficientă: 56,4 milioane de lei sunt necesare doar pentru restanțe și pentru lunile noiembrie-decembrie, iar în 2027 problema bugetară se va repune, dacă alocarea nu va fi corelată cu numărul real de cauze și cu volumul efectiv de muncă al avocaților din oficiu.
Sursă foto: Digi24
