România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023, a anunțat oficial Ministerul Culturii. „Comisia Europeană a anunțat calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis instituția, deschizând astfel cursa orașelor românești pentru cea de-a treia ediție găzduită de țara noastră.
🏛️ Sibiu 2007 și Timișoara 2023: precedentele de succes
România are deja două experiențe în acest program european. Sibiul a deținut titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii în 2023, împreună cu Veszprém și Elefsina. De ambele ediții au beneficiat, potrivit Comisiei Europene, noi spații culturale, creșterea activității culturale, dezvoltarea turismului și consolidarea cooperării internaționale. Tocmai acest palmares face ca următoarea competiție să se anunțe una intensă.
📅 Calendarul competiției: candidaturi în 2028, finaliste în 2029
Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi aproximativ cinci ani pentru pregătirea programului cultural din 2034. Pentru edițiile următoare, Comisia Europeană propune un nou cadru, cu o procedură de candidatură simplificată și un accent mai mare pe efectele pe termen lung ale programului.
🔄 Reguli noi: criterii reduse și impact durabil
Noul model european schimbă modul în care este privit titlul: programul nu va mai fi concentrat exclusiv într-un singur an, iar rezultatele asumate de orașul câștigător vor fi evaluate și ulterior. De respectarea angajamentelor va depinde și acordarea Premiului Melina Mercouri, denumit după ministra greacă a Culturii care a propus programul în 1985. Procesul de candidatură ar urma să fie simplificat, criteriile reduse de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea construi mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii și societatea civilă ar urma să primească un rol mai important în noile candidaturi.
🇷🇴 Strategia Națională a Culturii 2027-2034, legată de competiție
Ministerul Culturii analizează și posibilitatea ca proiectele dezvoltate în timpul candidaturilor să continue chiar dacă orașul respectiv nu câștigă titlul, așa cum s-a întâmplat la Cluj-Napoca după candidatura pentru ediția 2021. Calendarul competiției se suprapune peste perioada în care autoritățile pregătesc Strategia Națională a Culturii 2027-2034. „Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István. „Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far.”
De altfel, Baia Mare nu este străină de această competiție: municipiul s-a numărat printre cele 14 orașe care au candidat la titlul pentru ediția 2021, alături de Alba Iulia, Arad, Bacău, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și altele. Experiența acumulată atunci ar putea conta în noua cursă.
🔍 Ce urmează
- Orașele interesate își pot pregăti dosarele de candidatură, care ar urma să fie depuse în toamna anului 2028;
- Finalistele vor fi cunoscute în 2029, iar orașul desemnat va avea aproximativ cinci ani pentru pregătirea programului din 2034;
- Ministerul Culturii leagă competiția de Strategia Națională a Culturii 2027-2034, astfel încât proiectele candidatilor să continue și după desemnarea câștigătorului.
Sursă: Ministerul Culturii / Mediafax / Wall-Street.ro
