Angajatorii din Uniunea Europeană ar putea fi supuși unor noi obligații pentru protejarea sănătății mintale și fizice a salariaților, inclusiv prin evaluarea periodică a stresului, a volumului excesiv de muncă și a efectelor sistemelor de monitorizare automată. Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European solicită Comisiei Europene să pregătească o propunere legislativă privind riscurile psihosociale la locul de muncă.
📋 Ce cer eurodeputații
Eurodeputații cer obligații juridice clare pentru angajatori în ceea ce privește protejarea sănătății salariaților și asigurarea unor condiții de muncă sigure și demne. Totodată, solicită ca riscurile psihosociale asociate activității profesionale să fie recunoscute explicit drept factori care pot provoca boli profesionale. Inițiativa a fost aprobată în comisia de specialitate cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri.
📊 Cifre îngrijorătoare la nivel european
Parlamentul European citează date ale Organizației Internaționale a Muncii potrivit cărora peste 840.000 de persoane mor anual din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale. Raportoarea inițiativei, Estelle Ceulemans, susține că burnout-ul, depresia, stresul și hărțuirea sunt probleme în creștere în Europa, amplificate inclusiv de utilizarea tot mai intensă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă. Deputații social-democrați au atras atenția că lucrătorii europeni se confruntă cu o adevărată epidemie de stres și epuizare profesională, iar soluțiile nu mai pot fi amânate.
Depășirea volumului de muncă, presiunea termenelor și monitorizarea automată a activității sunt printre factorii care pot afecta grav starea de bine a angajaților, iar o reglementare europeană clară ar urma să ofere angajatorilor un cadru concret de prevenție și evaluare a acestor riscuri.
🗓️ Următorii pași la nivel european
Parlamentul European este așteptat să voteze inițiativa legislativă în prima sesiune plenară din octombrie. Dacă solicitarea va fi aprobată, Comisia Europeană va avea la dispoziție trei luni pentru a comunica măsurile pe care intenționează să le ia sau pentru a explica de ce refuză să prezinte o propunere legislativă în sensul cerut de Parlament.
Pentru România, o astfel de reglementare ar putea avea un impact direct asupra companiilor și a modului în care acestea își organizează activitatea, urmând ca obligațiile concrete să fie stabilite după ce Comisia Europeană își va prezenta poziția. Odată ce propunerea legislativă va fi prezentată, ea va intra în procedura legislativă obișnuită, care presupune negocieri între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisie.
🔍 Ce urmează
- Votul asupra inițiativei legislative în sesiunea plenară a Parlamentului European, așteptat în luna octombrie.
- Poziția Comisiei Europene, care va avea trei luni la dispoziție pentru a prezenta măsurile propuse sau motivarea refuzului.
- Transpunerea viitoarelor norme în legislația națională a statelor membre, inclusiv în România, dacă propunerea legislativă va fi adoptată.
Sursă foto: Stiripesurse.ro / parkview.com
