Rectificarea bugetară adoptată de Guvernul Niculescu a stârnit controverse majore în spațiul politic, după ce fostul ministru al Agriculturii, Tánczos Barna, a atras atenția că ministerul pe care l-a condus a pierdut peste 400 de milioane de lei din fondurile naționale, fără a primi niciun leu pentru schemele de ajutor de stat aprobate de Parlament în 2026.
Potrivit documentelor publicate de Ministerul Finanțelor, rectificarea bugetară diminuează sume care depășesc 3 miliarde de lei, cele mai mari tăieri fiind la Ministerul Dezvoltării, cu 1,09 miliarde lei, Ministerul Transporturilor, cu 0,56 miliarde lei, Ministerul Agriculturii, cu 0,49 miliarde lei, Ministerul Educației, cu 0,28 miliarde lei, și Ministerul Energiei, cu 0,25 miliarde lei. Pe de altă parte, la Ministerul Agriculturii se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.
Criticile lui Tánczos Barna
Tánczos Barna a declarat că, deși Ministerul Agriculturii a beneficiat de o rectificare pozitivă pe partea de fonduri europene, nu a primit niciun leu pentru schemele de ajutor de stat aprobate de Parlament. Fostul ministru speră că Guvernul va aproba o nouă rectificare bugetară și va aloca fondurile necesare pentru a evita un dezastru pentru fermieri.
Acuzațiile PNL la adresa PSD
Critici dure au venit și din partea deputatului PNL Octavian Oprea, care acuză PSD de contradicții în privința deficitului bugetar. Oprea prezintă o cronologie a declarațiilor PSD din ultima săptămână: inițial social-democrații au vorbit despre un deficit de 9,2% lăsat de fostul guvern Bolojan, apoi despre 30 de miliarde de lei în facturi neplătite, ulterior despre 50 de miliarde, iar apoi despre 40 de miliarde.
Deputatul liberal subliniază că, deși PSD a făcut aceste acuzații grave, miniștrii PSD nu au obiectat nimic în ședința de guvern în care s-a adoptat rectificarea. „Miercuri și joi își rupeau cămășile pentru gaura lăsată de Bolojan. Vineri au trecut o rectificare care mărește deficitul cu 3,5 miliarde de lei. Atât a rămas din cele 50″, a scris Oprea.
Reacții și perspective
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rectificarea este una credibilă și serioasă și că guvernul își propune să evite creșterea taxelor. Nazare a recunoscut însă că va fi dificil să construiască bugetul pe 2027 fără măsuri fiscale suplimentare, având în vedere constrângerile bugetare actuale și necesitatea de a menține deficitul sub control.
Reacțiile din mediul politic și economic au fost împărțite. În timp ce coaliția de guvernare susține că rectificarea este necesară pentru a menține disciplina financiară și pentru a corecta dezechilibrele bugetare moștenite, opoziția și unii analiști economici atrag atenția că tăierile bugetare afectează sectoare esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura.
Reprezentanții fermierilor au anunțat că vor protesta în fața Guvernului dacă nu se vor găsi soluții pentru compensarea pierderilor, în contextul în care prețurile la motorină și îngrășăminte au crescut semnificativ. De asemenea, sindicatele din educație și sănătate avertizează că tăierile bugetare vor duce la blocaje în funcționarea instituțiilor și la întârzieri în plata salariilor.
Specialiștii în economie subliniază că România se confruntă cu o criză bugetară majoră, iar rectificarea adoptată este doar o soluție temporară. Pe termen lung, sunt necesare reforme structurale profunde, inclusiv reforma administrativă și a companiilor de stat, pentru a reduce cheltuielile bugetare și a crește eficiența cheltuirii banilor publici. Fără aceste reforme, riscul intrării în procedura de deficit excesiv al Uniunii Europene rămâne ridicat.
