Liderii de business din România au tras un semnal de alarmă privind necesitatea capitalului românesc în contextul în care fondurile europene se vor diminua. În cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, organizat de Fundația Deloitte și Asociația Tășuleasa Social, antreprenori, bancheri și oficiali guvernamentali au discutat despre viitorul finanțării economiei locale.
Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România & Moldova, a subliniat dificultatea construirii unui dialog real între mediul privat și administrația publică: „E o punte care este greu de construit, mai ales că trebuie de la ambele capete. Noi facem o serie întreagă de demersuri, pentru a fi un partener structurat, însă de multe ori dialogul rămâne într-o zonă de principiu.”
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a atras atenția asupra rolului esențial al IMM-urilor: „IMM-urile sunt cel mai mare angajator al României. Ei sunt cei care au susținut economia cu taxe, cu impozite. Trebuie să susținem businessurile mici, pentru că și businessurile mari au nevoie de ele.”
Iulian Stanciu, fost CEO eMAG și investor, a punctat că, odată cu retragerea fondurilor UE, România trebuie să se bazeze tot mai mult pe capitalul autohton: „Uniunea Europeană este în retragere în acest moment, nu ne va nimeni mai mult. Trebuie să facem noi. Avem nevoie de capital românesc, avem nevoie să construim valoare adăugată. Când nu vor mai veni bani de la UE, va trebui să investim mai cu cap.” El a adăugat că, deși există bani în economie, „nu există capital de risc, avem nevoie de equity, trebuie să creștem nivelul de capitalizare al companiilor românești”, iar statul „ia foarte mulți bani din piață, ia bani din bănci, ia bani din fondurile de pensii prin titluri de stat și lasă piața privată fără aer.”
Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a evidențiat evoluția pieței de capital: „Suntem a treia bursă ca mărime în Europa Centrală și de Est, după Polonia și Austria. Am depășit Ungaria și Cehia în ultimii ani.” Numărul de conturi de investiții a crescut de la 53.000 la sfârșitul anului 2020 la mult mai mult astăzi, semn al interesului crescând pentru piața de capital.
Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, a pledat pentru parteneriate public-private: „Avem obligația de a intra în parteneriate public-private, dar să nu acaparăm proiectul, ci să ne punem în slujba lui. Parteneriatul dintre stat și privat este o excepție care întărește regula, se face foarte greu, iar problema principală este încrederea.”
Evenimentul a scos în evidență patru punți esențiale pentru dezvoltare: între autorități și sectorul privat, între investitori și economia locală, între tradiție și viitor, respectiv între mișcare și sens – toate având ca scop crearea unui ecosistem care să permită capitalului românesc să crească și să compenseze diminuarea fondurilor UE.
