Europa se îndreaptă spre iarna 2026-2027 cu cele mai scăzute rezerve de gaze din ultimii ani, iar prețurile au urcat vertiginos. Guvernele și companiile au amânat umplerea depozitelor după creșterea bruscă a prețurilor, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran. Aprovizionarea prin Strâmtoarea Ormuz rămâne practic paralizată, iar prețurile gazelor sunt aproape duble față de acum un an, scrie Bloomberg, citat de Digi24.
Situația stocurilor este îngrijorătoare. Pentru a umple depozitele chiar și până la obiectivul minim de 75%, Europa trebuie să achiziționeze peste 100 de terawați-oră de gaze, iar costul ar ajunge la aproximativ șapte miliarde de euro, potrivit calculelor Bloomberg. Ritmul de injecție ar trebui crescut la niveluri nemaiîntâlnite de la criza energetică din 2022.
Statele membre s-au pregătit însă în moduri foarte diferite. Italia și-a umplut depozitele la aproximativ 83%, în timp ce Germania, care deține cele mai mari instalații de stocare din Europa, are depozitele doar pe jumătate pline. Stocurile sunt reduse și în Olanda și Belgia, centre-cheie care aprovizionează țările vecine.
Prețurile ar putea urca și mai mult. Analiștii avertizează asupra riscului unei „lupte globale pentru combustibil”. Iarna, cotațiile ar putea depăși 100 de euro pe megawatt-oră, împingând Europa de pe piață în favoarea unor țări mai sărace, precum Pakistanul și Bangladesh. În 2022, acestea au avut deja pene de curent și centrale închise din cauza prețurilor exorbitante.
Qatarul, de obicei al doilea cel mai mare exportator de GNL din lume, ar avea nevoie de aproximativ 12 săptămâni pentru a relua pe deplin producția, după ce două linii de producție au fost avariate de atacurile iraniene. Între timp, India și Coreea de Sud își asigură deja livrările pentru iarnă.
O penurie fizică de gaze este puțin probabilă, spun specialiștii. Însă creșterea prețurilor ar putea reaprinde inflația și ar lovi economia. Potrivit Oxford Economics, inflația ar putea depăși 6%, aproximativ dublu față de nivelul actual. Ar însemna o „iarnă dureroasă atât pentru consumatori, cât și pentru industrie”, avertizează economistul Daniel Karl.
Mult depinde și de vreme. Un început de iarnă blând ar reduce cererea de încălzire, dar valurile de frig ulterioare ar putea urca rapid consumul. De asemenea, din ianuarie intră în vigoare interdicția UE asupra GNL-ului rusesc, care acoperă în prezent aproximativ 5% din consumul de gaze al uniunii.
România este printre puținele țări europene cu rezerve în creștere. Potrivit datelor de pe platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe, din noiembrie 2025, stocurile țării noastre au urcat de la 30,27 TWh la 31,56 TWh, iar gradul de umplere a depozitelor a ajuns la 93,21%, față de 89,39% cu un an în urmă. Este un nivel peste media europeană, care se situa la 78,14%. La aceeași dată, depozitele din UE totalizau 892,39 TWh, față de 1.006,58 TWh în urmă cu un an, o scădere de peste 114 TWh.
Context: Depozitele subterane de gaze sunt pilonul securității energetice a Europei în sezonul rece. O scădere de aproape zece puncte procentuale a gradului mediu de umplere, față de anul trecut, poate pune presiune pe piață mai ales în cazul unor valuri de frig intense. Pentru România, care are depozitele aproape pline, riscul cel mai mare vine din evoluția prețurilor regionale, nu din lipsa fizică a gazului.
🔍 Ce urmează
– Evoluția cotațiilor la hub-ul TTF din Amsterdam, pe măsură ce temperaturile scad și cererea de încălzire crește în Europa.
– Dacă Strâmtoarea Ormuz se redeschide și cât de repede poate reveni Qatarul pe piața mondială de GNL.
– Intrarea în vigoare, din ianuarie, a interdicției UE asupra GNL-ului rusesc, care acoperă circa 5% din consumul uniunii.
