La 21 noiembrie 1877, Thomas Edison anunța invenția fonografului, deschizând o nouă epocă în istoria înregistrării sunetului. La 149 de ani de la acel moment, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare readuce în atenția publicului povestea fascinantă a modului în care această invenție a ajuns în satele Maramureșului, prin intermediul compozitorului și etnomuzicologului Béla Bartók.
📖 1913: Fonograful lui Edison ajunge în satele Maramureșului
În martie 1913, un bărbat cu ochelari și cu o înfățișare modestă cobora dintr-o birjă în fața casei preotului Ion Bârlea din Ieud. Venea de la Sighet, după un drum dificil, și aducea cu el un bagaj neobișnuit pentru lumea satelor maramureșene de la începutul secolului trecut: un fonograf și mai multe cutii cu cilindri pe care puteau fi înregistrate sunete. Vizitatorul era Béla Bartók, pianist și compozitor cunoscut deja în mediile muzicale europene, dar și un cercetător pasionat de muzica tradițională.
Preotul Ion Bârlea avea să lase o descriere remarcabilă a acestei întâlniri. Bartók era preocupat aproape exclusiv de munca sa, obosit după călătorie, dar nerăbdător să înceapă înregistrările. Un localnic, Ion Chindriș, cunoscut drept badea Cânțan, îl ajuta să aducă interpreți de diferite vârste, iar oamenii erau uluiți atunci când aparatul le reda propriile voci.
🎵 365 de melodii maramureșene, salvate pentru eternitate
Bartók a înțeles foarte devreme importanța înregistrărilor pe fonograf. Interesat de muzica populară a mai multor popoare, a început să cerceteze repertoriul românesc în 1909, ajungând să adune, de-a lungul anilor, mii de melodii din Transilvania, Banat și alte regiuni. În Maramureș, campania sa principală de cercetare s-a desfășurat în 1913, când a străbătut sate de pe văile Izei, Vișeului și din împrejurimi, înregistrând interpreți și notând melodii care circulaseră vreme de generații aproape exclusiv prin transmitere orală.
Rezultatul cercetării avea să capete o valoare excepțională. În 1923, la München, Bartók publica volumul „Die Volksmusik der Rumänen von Maramureș”, cunoscut în românește sub titlul „Muzica populară a românilor din Maramureș”, o lucrare care cuprinde 365 de melodii și care a devenit un reper al cercetării muzicii tradiționale românești.
🏛️ Expoziție și evenimente la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”
Povestea fonografului lui Edison și a cercetărilor lui Béla Bartók în Maramureș este readusă în atenția publicului prin intermediul expozițiilor și al materialelor documentare puse la dispoziție de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Instituția păstrează și valorifică cercetările legate de această perioadă, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi o lume în care tehnologia și tradiția s-au întâlnit într-un mod cu totul special.
🔍 Ce urmează: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare continuă să organizeze evenimente și expoziții dedicate patrimoniului cultural maramureșean. Vom reveni cu informații despre următoarele activități culturale dedicate memoriei lui Béla Bartók și a moștenirii sale muzicale.
Sursă foto: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

















