Ședința Colegiului Prefectural Maramureș, desfășurată la sfârșitul lunii octombrie, a adus în fața opiniei publice una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii ale pieței muncii și ale situației sociale din județ. Datele prezentate de autoritățile județene conturează imaginea unei economii stabile aparent, dar care se confruntă cu dezechilibre structurale adânci — cel mai îngrijorător dintre acestea fiind raportul fragil dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor.
La 30 iunie 2026, în județul Maramureș figurau înregistrați 118.761 de salariați, în timp ce numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat ajungea la 112.693. Acest raport salariați/pensionari indică un indice de doar 1,05 angajați la un pensionar — un nivel care plasează Maramureșul într-o zonă de vulnerabilitate socială pronunțată. Cu alte cuvinte, pentru fiecare persoană vârstnică dependentă de sistemul public de pensii, abia mai mult de un singur angajat contribuie la bugetul asigurărilor sociale.
🏗️ Economia județului: servicii și industrie, motoarele angajării
Distribuția forței de muncă pe sectoare de activitate arată o dependență majoră de sectorul terțiar și de industrie. Mai bine de jumătate dintre angajați — 52,6% — își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, un procent care situează Maramureșul în tendința generală a economiei naționale, unde sectorul terțiar domină peisajul ocupării forței de muncă.
Industria și construcțiile absorb 45,2% din salariați, ceea ce reflectă tradiția industrială a județului, în special în zona Baia Mare, acolo unde se concentrează cea mai mare parte a unităților de producție și a firmelor de construcții. În schimb, agricultura contribuie doar cu 2,2% la ocuparea formală, un procent modest care nu surprinde, având în vedere că mare parte din activitățile agricole din Maramureș se desfășoară în gospodăriile individuale și nu întotdeauna sunt înregistrate oficial.
O caracteristică notabilă a distribuției pe sectoare este dezechilibrul dintre urban și rural: în timp ce Baia Mare și celelalte orașe ale județului concentrează forța de muncă din servicii și industrie, localitățile rurale rămân dependente de agricultura de subzistență și de locurile de muncă sezonieră, adesea nedeclarate.
💰 Veniturile și puterea de cumpărare: salarii, pensii și inflație
Câștigul salarial mediu nominal net înregistrat în județ a fost de 4.415 lei, în timp ce pensia medie lunară a fost de 2.467 lei. Aceasta înseamnă că un pensionar mediu maramureșean trăiește cu aproximativ 55% din venitul unui salariat mediu — un decalaj semnificativ, mai ales în contextul actual al inflației.
Rata inflației la nivel național a atins 10,4% în iunie 2026, erodând considerabil puterea de cumpărare atât a salariaților, cât și a pensionarilor. Pentru un pensionar care primește 2.467 lei lunar, o inflație de peste 10% înseamnă o reducere anuală a puterii de cumpărare de aproximativ 250 de lei — o sumă semnificativă pentru bugetul unei persoane vârstnice.
Salariul mediu net de 4.415 lei, deși aparent decent, este insuficient pentru a acoperi nevoile de bază ale unei familii maramureșene medii, mai ales în contextul creșterii prețurilor la energie, alimente și combustibili. Analiștii economici locali atrag atenția că, deși rata șomajului este scăzută (2,9%), calitatea locurilor de muncă și nivelul salarial rămân principalele vulnerabilități ale județului.
📊 Somaj redus, dar riscurile persistă
Rata șomajului în Maramureș se menține la un nivel relativ scăzut de 2,9%, cu doar 5.053 de șomeri înregistrați oficial. Aceasta situează județul sub media națională și indică o piață a muncii care, deși presată, continuă să genereze suficiente locuri de muncă pentru a absorbi cea mai mare parte a forței de muncă active.
Cu toate acestea, cifrele modeste ale șomajului ascultă o realitate mai complexă. Mulți dintre cei considerați „angajați” lucrează cu contracte pe perioadă determinată, cu salarii minime sau în sectoare cu productivitate redusă. Fenomenul muncitorilor „sărăci” — persoane care, deși angajate, trăiesc la limita săraciei — este din ce în ce mai frecvent în județ, în special în rândul tinerilor și al femeilor.
Pe de altă parte, îmbătrânirea accelerată a populației maramureșene exercită una dintre cele mai mari presiuni asupra sistemului public de pensii. Cu un raport de 1,05 angajați per pensionar, orice creștere a numărului de pensionari sau orice scădere a numărul de salariați (prin emigrare, îmbolnăvire sau pierderea locurilor de muncă) riscă să destabilizeze întregul sistem de asistență socială.
O altă dimensiune importantă evidențiată în raportul Colegiului Prefectural este disparitatea dintre veniturile din zona urbană Baia Mare și restul județului. Salariul mediu net în Baia Mare depășește cu aproximativ 15-20% media județeană, în timp ce în localitățile rurale din Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului, veniturile se situează sub medie. Această decalare teritorială riscă să accentueze exodul rural și să concentreze și mai mult populația în zona metropolitană Baia Mare, în detrimentul dezvoltării armonioase a întregului județ.
Specialiști în economie locală atrag atenția și asupra fenomenului migrației forței de muncă tinere către alte județe sau către străinătate. Tinerii maramureșeni, în special cei cu studii superioare, caută salarii mai bune și oportunități de carieră în Cluj-Napoca, București sau în Uniunea Europeană, ceea ce agravează dezechilibrul demografic și rédușe și mai mult baza de contribuabili la sistemul de pensii.
🔍 Ce urmează
Datele prezentate de Colegiul Prefectural Maramureș oferă o imagine de ansamblu asupra provocărilor cu care se confruntă județul în domeniul social și economic. Rămâne de văzut ce măsuri vor adopta autoritățile județene și guvernamentale pentru a îmbunătăți raportul salariați/pensionari și pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor în fața inflației persistente. Viitoarele întruniri ale Colegiului Prefectural vor fi urmărite cu interes de către toți cei preocupați de direcția în care se îndreaptă economia maramureșeană.
Sursă foto: Săsar Online / Evenimentul Zilei
