Prefectul județului Maramureș, Rudolf Stauder, a vizitat joi comuna Giulești pentru a discuta direct cu autoritățile locale despre hotarul dintre Giulești și Ocna Șugatag. Vizita are loc pe fondul unor dispute între cele două localități privind delimitarea administrativ-teritorială.
Prefectul a fost prezent la ședința Consiliului Local Giulești, unde a încercat să medieze discuțiile dintre reprezentanții celor două administrații. Potrivit autorităților, scopul demersului este găsirea unei soluții consensuale, care să rezolve disputa pe termen lung și să aducă beneficii ambelor comunități.
🏘️ Două comune vecine din Țara Maramureșului
Giuleștiul și Ocna Șugatagul sunt comune vecine, situate în zona de nord a județului Maramureș, în apropierea drumului național DN18, care leagă Baia Mare de Sighetu Marmației. Comuna Giulești este formată din satele Giulești (reședința), Berbești, Ferești și Mănăstirea, având aproximativ 2.800 de locuitori la recensământul din 2021. Primarul comunei este Laurențiu Batin, din partea PNL, aflat în funcție din 2016.
La rândul său, comuna Ocna Șugatag cuprinde satele Ocna Șugatag (reședința), Breb, Hoteni și Sat-Șugatag, cu peste 3.600 de locuitori, și este condusă de primarul Ioan Oanea (PSD). Localitatea este cunoscută astăzi ca stațiune balneară, datorită lacurilor sărate formate în vechile ocne de sare, exploatate din timpuri străvechi. Documentul din 1355, prima atestare documentară a Ocnei Șugatag, menționează de altfel satul Giulești la marginea ocnelor și un drum folosit de maramureșeni pentru aprovizionarea cu sare.
Legătura rutieră dintre cele două comune este asigurată de drumul județean 109F Ocna Șugatag–Ferești, iar Fereștiul, sat al comunei Giulești, se învecinează direct cu teritoriul Ocnei Șugatag. În vara acestui an, Consiliul Județean Maramureș a semnat contractul pentru reabilitarea acestui drum, o investiție de 22 de milioane de lei, ceea ce arată că cele două comunități colaborează și în privința infrastructurii.
⚖️ Ce presupune delimitarea administrativ-teritorială
Disputele de hotar între unități administrativ-teritoriale nu sunt rare în România. Limitele comunelor sunt stabilite prin lege, iar orice modificare presupune proceduri legale și avize din partea instituțiilor de specialitate, inclusiv a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Când apar neînțelegeri, prefectul, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, are rolul de a aduce părțile la masa discuțiilor și de a verifica legalitatea actelor emise de autoritățile locale.
O frontieră clară între comune înseamnă, pentru locuitori, certitudine: terenuri, pășuni și păduri administrate fără suprapuneri, impozite locale corecte și servicii publice fără ambiguități. De aceea, autoritățile speră că discuțiile mediate de prefect se vor încheia cu o înțelegere care să elimine definitiv nemulțumirile de pe ambele părți.
🔍 Ce urmează
- Reprezentanții celor două comune urmează să continue discuțiile, iar Instituția Prefectului va monitoriza parcursul dosarului.
- O soluție consensuală s-ar putea concretiza printr-o hotărâre de consiliu local și prin procedura oficială de delimitare, cu avizele instituțiilor de specialitate.
- Administrațiile locale speră ca disputa să fie închisă definitiv, fără să mai fie nevoie de intervenția instanțelor.
