Centrala nucleară de la Cernavodă, una dintre piesele-cheie ale sistemului energetic românesc, este din nou în centrul atenției: Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național la doar câteva zile după reconectare, în timp ce Unitatea 2 funcționează la capacitate redusă, în condițiile în care debitul Dunării rămâne la cote critice. Situația pune presiune pe prețurile energiei electrice și obligă România să recurgă masiv la importuri.
Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, din cauza nivelului scăzut al Dunării, și fusese resincronizată la rețea vineri, după aproximativ trei luni și jumătate. Nuclearelectrica a anunțat însă că unitatea a fost deconectată din nou din cauza unei defecțiuni în partea clasică a reactorului, fără impact asupra securității nucleare, a personalului sau a mediului.
⚛️ Două unități oprite la Cernavodă
La rândul său, Unitatea 2 a fost deconectată treptat de la sistem pe 13 august 2026, tot pe fondul secetei. Ambele reactoare însumează o capacitate instalată de aproximativ 1.400 de megawați, adică în jur de 20% din producția de electricitate a României.
Potrivit cotidianului Szabadsag citat în sintezele de presă, specialiștii estimează că repunerea în funcțiune a unităților 1 și 2 rămâne imposibilă pe tot parcursul lunii noiembrie, având în vedere prognoza hidrologică. Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a înregistrat la finalul lunii octombrie doar 1.300 de metri cubi pe secundă, iar nivelul apei la Cernavodă a scăzut la minus 267 de centimetri.
📉 Presiunea pe sistemul energetic
Guvernul a menținut starea de alertă în sectorul energetic, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis prelungirea cu 30 de zile a măsurilor operative care asigură debitele și nivelurile necesare centralei. Lipsa producției nucleare vulnerabilizează Sistemul Electroenergetic Național, consumul urmând să atingă valori de până la 8.500 de megawați la vârful de sarcină, seara.
Sursele alternative de producție au, la rândul lor, limitări. Termocentralele pe cărbune pot furniza maximum 1.200 de megawați, dar funcționează de regulă la o capacitate de 900 de megawați din cauza rezervelor limitate de combustibil. Producția eoliană este estimată între 800 și 1.200 de megawați, iar energia fotovoltaică scade treptat odată cu scurtarea zilelor. Hidrocentralele nu pot compensa deficitul din cauza secetei prelungite.
Contextul regional complică și mai mult situația. Bulgaria are un reactor oprit la Kozlodui până pe 19 noiembrie, Cehia are un grup oprit la Temelin până în decembrie, iar Ungaria efectuează opriri succesive la centrala de la Paks. Toate acestea reduc masiv oferta de energie pe piețele interconectate europene și cresc presiunea pe prețuri.
💶 Efectul asupra prețurilor
În aceste condiții, prețul energiei electrice pe piața spot a înregistrat creșteri sesizabile, iar analiștii avertizează că facturile ar putea reflecta această situație în lunile următoare. România este nevoită să apeleze la importuri pentru a acoperi deficitul, în condițiile în care cererea internă rămâne ridicată.
Nuclearelectrica a anunțat, în acest context, că specialiștii centralei lucrează simultan la repornirea ambelor unități, iar conducerea companiei a decis înlocuirea directorului tehnic al CNE Cernavodă începând cu 1 decembrie, ca urmare a incidentului de la Unitatea 1. Cauza de profunzime va face subiectul unui raport ulterior.
🔍 Ce urmează: Repornirea reactorilor de la Cernavodă depinde de evoluția debitului Dunării, iar prognozele hidrologice nu sunt încurajatoare pentru noiembrie. Vom urmări evoluția prețurilor la energie și măsurile autorităților pentru asigurarea consumului.
