Planul de reorganizare administrativ-teritorială promovat de PSD înaintea alegerilor locale din 2028 pune pe jar mai multe administrații locale din Maramureș. Proiectul, anunțat de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, vizează comasarea unităților administrativ-teritoriale cu populație redusă, având ca prag de referință 1.500 de locuitori. La nivel național au fost identificate 429 de astfel de localități, dintre care 11 se află în județul Maramureș și riscă să dispară ca entități administrative separate.
🏛️ Cele 11 comune maramureșene vizate
Lista localităților din Maramureș care se încadrează sub pragul de 1.500 de locuitori este următoarea: Poienile Izei (792 locuitori), Bicaz (942 locuitori), Oarța de Jos (982 locuitori), Boiu Mare (1.077 locuitori), Ariniș (1.081 locuitori), Asuaju de Sus (1.117 locuitori), Vima Mică (1.239 locuitori), Băsești (1.288 locuitori), Gârdani (1.311 locuitori), Coaș (1.342 locuitori) și Oncești (1.519 locuitori, la limita pragului analizat). Cele mai multe dintre aceste comune se află în zona de câmpie a județului, în Țara Codrului și Țara Chioarului, zone cunoscute pentru densitatea scăzută a populației și pentru depopularea accelerată din ultimele decenii. Fenomenul migrației tinerilor către orașe și în străinătate a redus semnificativ numărul locuitorilor din aceste localități, iar multe dintre ele se confruntă deja cu dificultăți în menținerea serviciilor publice de bază. Primarii acestor comune urmăresc cu îngrijorare evoluția discuțiilor de la București, conștienți că o eventuală comasare ar însemna pierderea statutului de comună și, implicit, a unei părți din autonomia decizională locală și din accesul direct la fonduri de dezvoltare.
📋 Cum se va face comasarea
Potrivit declarațiilor ministrului Dezvoltării, procesul de comasare va avea două etape distincte. Prima fază presupune comasarea voluntară, prin care comunitățile care decid să se unească în mod benevol beneficiază de prioritate la finanțările din programul de guvernare și de sprijin direct pentru investiții. Această procedură necesită însă acordul cetățenilor, exprimat prin referendum local, ceea ce face ca implementarea să fie mai lentă, dar mai democratică. A doua variantă, avansată de liderii PSD, vizează comasarea prin lege, prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament până în martie 2027. Aceasta ar aplica criterii clare de reorganizare și ar garanta păstrarea serviciilor publice de bază pentru populație, dar ar elimina posibilitatea dezbaterii publice la nivel local. În ambele scenarii, comasarea ar însemna fie unirea mai multor comune într-o singură entitate administrativă, fie absorbția acestora de către o comună învecinată mai mare sau de către un oraș din apropiere. Specialiștii în administrație publică atrag atenția că o astfel de reformă este necesară pentru eficientizarea cheltuielilor publice, dar subliniază că trebuie făcută cu maximă atenție pentru a nu afecta calitatea serviciilor oferite cetățenilor din zonele rurale.
🏗️ Context național și reacții
La nivel național, Alba este județul cu cele mai multe localități sub pragul de 1.500 de locuitori (27), urmat de Caraș-Severin și Hunedoara (câte 26), Cluj (25), Mehedinți și Olt (câte 23), Dolj (21) și Teleorman (20). În total, 429 de localități din România ar intra sub incidența acestui proiect de reformă administrativă. Reacțiile primarilor din comunele vizate sunt împărțite: unii recunosc că administrarea unor localități cu populație foarte mică este costisitoare și ineficientă, în timp ce alții consideră că pierderea identității administrative a unei comune este o măsură excesivă care nu rezolvă problemele reale ale zonelor rurale, precum lipsa investițiilor și a infrastructurii. Organizațiile neguvernamentale care monitorizează administrația publică atrag atenția că o reformă administrativă reală ar trebui să vină la pachet cu măsuri de dezvoltare economică locală, nu doar cu comasarea unităților administrativ-teritoriale.
🔍 Ce urmează: PSD intenționează să dezbată proiectul în Parlament în perioada următoare, iar primarii comunelor vizate din Maramureș pregătesc deja întâlniri cu parlamentarii județului pentru a-și exprima punctul de vedere. Rămâne de văzut dacă reforma va fi aplicată prin consens sau va fi impusă prin lege, dar cert este că soarta celor 11 comune maramureșene se decide la București în lunile care urmează.
Sursă foto: Săsar Online
