Fosta companie minieră a statului CNMPN Remin Baia Mare pregătește executarea unor foraje de explorare pentru determinarea elementelor valorificabile din sterilurile aurifere și cuprifere depozitate în două iazuri de decantare ale fostei mine Băiuț, în zona Strâmbu-Băiuț, din Țara Lăpușului, potrivit informațiilor publicate de presa locală. Forajele sunt obligatorii pentru obținerea permiselor de prospecțiune și, ulterior, pentru eventualele permise de exploatare.
⛏️ Ce se află în cele două iazuri de decantare
Primul iaz, Bloaja Avarii, a fost deschis în martie 1972, în satul Strâmbu-Băiuț, la confluența Văii Bloaja cu râul Lăpuș, prin închiderea cu diguri a unei suprafețe de 5,2 hectare. În timpul activității miniere au fost depozitate aici peste 151.000 de tone de steril (circa 62.000 de metri cubi), preponderent concentrate de pirită de la Uzina de preparare, iazul ajungând la o înălțime de 10 metri și fiind scos din funcțiune în 1975. Pentru evaluarea resurselor, Remin vrea să execute 100 de foraje în 13 locuri, urmate de analize fizico-chimice în laborator, lucrările fiind estimate la circa 350.000 de lei.
Al doilea iaz, Leorda, este un iaz de coastă deschis în 1954, la intrarea în comuna Băiuț, pe versantul drept al Văii Leorda, un afluent al Lăpușului. Aici s-au depozitat peste 1 milion de tone de steril (circa 429.000 de metri cubi), iar iazul a atins 29 de metri înălțime înainte de a fi scos din funcțiune în 1972. Remin planifică 63 de foraje în 8 locuri, cu analize de laborator, lucrările fiind estimate la circa 230.000 de lei. În total, în cele două iazuri sunt depozitate peste 1,2 milioane de tone de steril minier.
📋 De la foraje la eventuala exploatare
Demersul este condiționat de rezultatele analizelor de laborator — care trebuie să arate un raport pozitiv între valoarea extragerii și costurile — dar și de avizele de mediu. Un precedent important există deja în județ: între 2013 și 2016, Remin a vândut traderului elvețian Werco Trade AG peste 500.000 de tone de steril aurifer depozitat la Uzina de preparare, tip Șuior, încasând 35,6 milioane de dolari. Exploatarea noilor cantități s-ar putea face, cel mai probabil, tot prin vânzarea sterilului la licitație către un terț agent economic.
🏔️ Remin și istoria mineritului din Maramureș
Mineritul din zona Baia Mare este atestat documentar încă din 1329, iar privilegiul acordat de Ludovic I în 1347 a pus bazele organizării exploatărilor. Până la Revoluție, Remin a fost cel mai mare agent economic din această parte a țării, aici prelucrându-se întreaga cantitate de aur ajunsă în tezaurul BNR și circa 75% din producția de cupru și plumb a României. După 1989 a urmat declinul: activitatea minieră a fost oprită în 2007, iar compania, aflată în insolvență din 2009, păstrează astăzi circa 250 de salariați care asigură paza perimetrelor rămase în proprietate. Fosta mină Băiuț, deschisă încă din secolele XVIII-XIX, a făcut parte din marile bazinete miniere ale regiunii, alături de Baia Sprie, Cavnic, Herja, Ilba sau Nistru.
🌍 Sterilurile, o resursă pentru Țara Lăpușului
Haldele și iazurile de decantare, cândva considerate deșeuri, au redevenit resurse în contextul prețurilor ridicate ale metalelor. O eventuală valorificare a celor peste 1,2 milioane de tone de la Băiuț ar putea aduce un nou ciclu economic într-o zonă marcată de închiderea minelor, cu impact asupra locurilor de muncă și a investițiilor. Rămâne însă un demers pe termen lung, care depinde de analize, de avizele de mediu și de decizia unui eventual investitor.
🔍 Ce urmează
Următorii pași sunt clari: forajele de explorare, analizele fizico-chimice ale probelor prelevate și, în funcție de rezultate, solicitarea permiselor de prospecțiune și de exploatare. Până atunci, lucrările de foraj și de analiză sunt estimate la aproximativ 580.000 de lei pentru ambele iazuri, iar orice decizie de valorificare va trebui să treacă, obligatoriu, prin filtrul protecției mediului.
Comentarii 1