Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat joi, la Varşovia, că nu vede niciun semn că vreo țară europeană ar fi interesată să reia importurile de energie din Rusia. Declarația vine ca răspuns la zvonurile din mass-media privind presupusele planuri ale SUA de a facilita vânzările de gaze rusești către Europa, în contextul întălnirii fără precedent dintre liderii SUA, Chinei și Rusiei și al unei posibile repoziționări geopolitice în dosarul energetic.
🗣️ Chris Wright: nicio țară europeană nu vrea să reia gazul rusesc
Wright a vorbit în cadrul unei conferințe de presă organizată la Parteneriatul pentru Cooperare Energetică Transatlantică de la Varșovia, în Polonia. Oficialul american a fost întrebat direct dacă există discuții cu privire la reluarea exporturilor de gaze naturale rusești către Europa, după ce Reuters relatase că înalți oficiali rusi și americani, inclusiv trimisul special Jared Kushner, au purtat discuții exploratorii pentru atragerea unui investitor american în conductele Nord Stream.
„Națiunile Europei s-au exprimat tare și clar. Și-au pariat viitorul energetic pe Rusia, nu doar pentru gaze naturale, ci și pentru petrol și cărbune, pariul acesta nu a mers bine. Nu am auzit nicio națiune europeană interesată să se reangajeze în importurile de energie din Rusia”, a declarat Wright, respingând indirect sugestia că ar exista negocieri avansate în privința repornirei Nord Stream.
🔧 Sancțiunile UE și dilema Nord Stream
Conductele Nord Stream 1 și 2, care transportau gaze naturale rusești către Europa prin Germania, sunt în prezent sancționate de SUA și Uniunea Europeană, ceea ce face ca orice intentție de repornire a acestora să fie ilegală în actualul cadru juridic. Una din variantele discutate în cercurile diplomatice este preluarea conductelor de către un investitor american, ceece ar putea duce Washingtonul la atenuarea sancțiunilor. Wright a refuzat însă să comenteze această variantă: „Nu, nu pot confirma asta. Am citit tot felul de lucruri în presă și vă spun că se vehiculează tot felul de idei.”
Contextul geopolitic al declarațiilor este complex. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, soldată cu una „declarație de pace”, a scos la iveală divergențe majore în dosarul ucrainean, dar a și semnalat o eventuală repoziționare a Washingtonului în raport cu Moscova. În paralel, Donald Trump anunțase anterior un acord surpriză pentru importul de motorină din Rusia, măsură menită să scadă prețurile pompelor înaintea alegerilor intermediare din SUA, însă nuanțifică că„încă nu s-au efectuat livrări.”
🌐 Contextul geopolitic și ritmul renunțării la energia rusă
UE și-a accelerat ritmul de renunțare la energia rusă. Uniunea Europeană a eliminat treptat furnizarea de energie din Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina în 2022. Conform planurilor asumate, intenzionează să oprească toate importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) până la finele lui 2026 și tot gazoductele până la finalul lui 2027. Compania poloneză Orlen a și semnat recent acorduri pentru furnizarea de GNL către Ungaria și Slovacia, cele mai vulnerabil dintre membrele UE în fața renunțării gazul rusesc.
Subiectul gazelor rusești este unul dintre cele mai sensibile în peisajul geopolitic post-2022. În timp ce unele țări europene, în special cele din estul continentului, au suportat costul politic și economic al ruperii legături energetice cu Moscova, altele – Slovacia, Ungaria – restație reticente. Apare întrebarea daca poate exista un „after-war” care să permită normalizarea comerțului energetic, chiar și parțială, fără ca Ucraina să fie sacrificată geopolitic.
🔍 Ce urmează: Poziția SUA rămâne, pentru moment, aliniată oficial cu cea a UE: nicio normalizare energetică cu Rusia înaintea încheprii războiului și a gararantiiirespectării suveranității Ucrainei. Rămâne de văzut dacă discuțiile exploratorii dinaltrump-administrație vor prinsetrailsubstanță sau vor rămâne speculatii. Vom reveni cu detalii pe măsura evolutii pozițiioficiale.

















