S&P Global Ratings urmează să publice vineri noua evaluare a ratingului suveran al României. Țara se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar o retrogradare ar coborî-o în categoria speculativă, cunoscută în limbaj financiar drept „junk”.
📉 Scăderea deficitului, principalul argument
Principalul argument pe care România îl aduce în fața agenției de rating este reducerea deficitului bugetar. Guvernul a reușit să aducă deficitul pe o traiectorie descendentă, ceea ce semnalează că ajustarea fiscală funcționează, chiar dacă ritmul este mai lent decât ar fi cerut piețele.
Agențiile de rating urmăresc cu atenție nu doar nivelul deficitului, ci și credibilitatea planului de reducere a acestuia. Un plan cu ținte realiste, susținut de măsuri concrete, cântărește mai mult decât o promisiune ambițioasă fără acoperire în buget.
Un al doilea element urmărit este traiectoria datoriei publice. Chiar dacă datoria României rămâne sub media Uniunii Europene, viteza cu care crește este un motiv de îngrijorare pentru analiști, pentru că o datorie care se scumpește reduce spațiul de manevră bugetară.
💸 Dobânzile consumă o parte tot mai mare din buget
Costul serviciului datoriei a devenit una dintre cele mai mari linii de cheltuieli din bugetul de stat. Dobânzile plătite anual depășesc acum sume comparabile cu bugetele unor ministere importante, ceea ce limitează resursele disponibile pentru investiții.
Acest mecanism funcționează ca o spirală: dobânzi mai mari cresc deficitul, iar deficitul mai mare ridică din nou costul împrumuturilor. O retrogradare în categoria speculativă ar accentua spirala, pentru că fondurile de investiții care au mandat să cumpere doar obligațiuni „investment grade” ar fi obligate să vândă titlurile românești.
Efectul imediat ar fi o creștere a randamentelor cerute de investitori, care s-ar transmite în costul creditelor pentru populație și firme. Practic, o retrogradare nu afectează doar statul, ci și dobânzile la care se împrumută companiile și, indirect, cetățenii cu credite la bănci.
🏛️ Criza politică, un risc pentru reforme
Instabilitatea politică este celălalt factor de risc semnalat de analiști. Fără o majoritate stabilă, măsurile de consolidare fiscală devin greu de adoptat, iar agențiile de rating își ajustează așteptările în consecință.
În plus, investițiile străine au scăzut, iar deficitul extern a crescut, ceea ce slăbește poziția externă a țării. Toate aceste elemente sunt evaluate împreună, iar decizia finală depinde de modul în care agenția le ponderază.
Un element mai puțin discutat este că România are nevoie de finanțare externă pentru a-și acoperi deficitul de cont curent, iar această finanțare devine mai scumpă atunci când percepția de risc crește. Practic, ratingul nu este doar o etichetă, ci un factor care influențează direct costul banilor în economie.
🔍 Ce urmează: Verdictul S&P va fi publicat vineri, iar reacția piețelor va fi imediată. Chiar dacă ratingul rămâne nemodificat, perspectiva asociată — stabilă sau negativă — contează la fel de mult, pentru că indică direcția în care agenția vede evoluția României în următoarele 12–18 luni.
Foto: S&P Global Ratings publică vineri noua evaluare a ratingului suveran al României. Țara se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor.
