Păstăile cu zeamă sunt una dintre cele mai simple mâncăruri de vară din Maramureș: fasole verde fiartă, un rântaș ușor de ceapă și făină, smântână la final și gata. Rețeta vine de la Batin Ioana, 79 de ani, din satul Mănăstirea, comuna Giulești, și face parte din culegerea „Maramureș – GastroEtnoArt”, proiectul care a adunat 443 de rețete tradiționale din satele de pe văile Izei, Cosăului, Marei și Tisei.
🥣 Ingrediente
- fasole verde (păstăi), curățată
- apă
- sare, după gust
- un „mniez” (puțin) de ceapă
- jumătate de lingură de făină
- smântână, la final
👩🍳 Mod de preparare
Păstăile se pun la fiert în apă cu sare. Între timp se face rântașul, dar unul ușor, „de măsură”: dintr-un pic de ceapă și o jumătate de lingură de făină. Secretul, spune Batin Ioana, este ca făina să se „întoarcă” de două ori, adică să se amestece bine în uleiul cu ceapă, dar fără să se prăjească, pentru că prăjită tare „nu e bună la stomac”. Rântașul se stinge cu apă din oală sau cu apă rece, apoi se toarnă peste păstăile fierte. La sfârșit se adaugă smântână, care rotunjește gustul. Se mănâncă fierbinte, cu pâine proaspătă sau mămăligă – o cină de vară sănătoasă și de un lejer extraordinar.
📖 Povestea: satul Mănăstirea, de pe Valea Marei
Satul Mănăstirea aparține comunei Giulești și este așezat în partea vestică a depresiunii Maramureșului, în Țara Maramureșului, pe valea râului Mara (Valea Marei), la doar câțiva kilometri de Sighetu Marmației. Numele localității amintește de un vechi lăcaș monahal care a funcționat aici, iar în sat se află o biserică veche de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, construită în secolul al XVIII-lea, ridicată pe locul fostei mănăstiri – un monument care atrage și astăzi vizitatori și cercetători. Zona este cunoscută pentru peisajele de pe Valea Marei, pentru gospodăriile tradiționale și pentru fânețele care îmbrăcau odinioară toate dealurile. Aici, ca în tot Maramureșul, mâncarea de vară era simplă și se făcea din ce dădea grădina: fasole verde, ceapă, cartofi, verdeață – iar smântâna și laptele de la vaca din gospodărie intrau aproape în orice fel de mâncare, de la zeama de chiminoc până la păstăile cu zeamă.
📚 Din culegerea GastroEtnoArt
Rețeta de la Batin Ioana face parte din „Maramureș – GastroEtnoArt”, prima cercetare interdisciplinară integrată a culturii gastronomice din Maramureșul istoric, finanțată de Administrația Fondului Cultural Național. Cartea bilingvă, română-engleză, publicată de Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, cuprinde 443 de rețete culese de pe teren, din comunitățile românești, maghiare, evreiești, ucrainene și țipțerești ale județului, și este considerată cea mai amplă inventariere a bucătăriei tradiționale maramureșene de până acum. Redacția noastră publică periodic, în seria „Rețete din Maramureș”, cele mai reprezentative preparate, pentru ca aceste povești culinare să nu se piardă.
🔍 Ce urmează
Dacă ai gătit păstăi cu zeamă, încearcă și zeama de chiminoc din Călinești – supa de chimen cu boți și rântaș de lapte cu smântână, rețetă de la Oanța Ileana, pe care am publicat-o deja. Urmărește-ne și în zilele următoare pentru noi rețete tradiționale maramureșene și poveștile oamenilor care le-au păstrat vie memoria!
