Mămăliga rece, întinsă pe fund de lemn și învelită în jurul brânzei fermentate de oaie, este unul dintre cele mai vechi și mai simple preparate din gospodăriile din Țara Lăpușului. „Brânza-n boț” se mănâncă în bucăți rupte, direct din „boț”, exact cum o făceau, altădată, copiii care păstoreau oile sau vitele pe câmp. Rețeta vine de la Dunca Ileana, 93 de ani, din Șieu, și face parte din patrimoniul culinar al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, strâns în volumele proiectului „Maramureș – GastroEtnoArt”.
🥣 Ingrediente
- mămăligă rece (mălai, apă, sare)
- brânză fermentată de oaie
👩🍳 Mod de preparare
Mămăliga, rece, se întinde pe un fund de lemn, ca o plăcintă. Peste ea se pune brânză fermentată, după care se împachetează ca o ruladă sau ca un bulz – o bilă rotundă. Se mănâncă bucăți rupte. Nimic mai mult: doar două ingrediente, fără foc în plus, fără unelte complicate. Este un preparat „de buzunar”, gata oricând, care ținea de foame ore întregi la stână sau pe imaș.
📖 Povestea rețetei
Era un fel de mâncare preferat al copiilor care păstoreau oile sau vitele pe câmp, se arată în culegerea de rețete a muzeului. Rețeta a fost adunată de la Dunca Ileana, 93 de ani, din Șieu, localitate din Țara Lăpușului atestată documentar încă din anul 1373, sub numele „Sayo”. Numele satului vine, de altfel, de la un hidronim: „Șieu” coboară din maghiarul „Sajo”, adică „râu sărat” – o apă care dădea, cândva, sare zonei. În Șieu se păstrează și o frumoasă biserică de lemn, semn al vechimii și al continuității acestor locuri.
🐑 Brânza de oaie, comoara Țării Lăpușului
Preparatul nu poate fi înțeles fără lumea stânelor. În Țara Lăpușului, oieritul nu este doar o ocupație, ci un mod de viață cu ritualuri întregi. Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri păstorești este măsurișul oilor: gospodarii își aduc oile la stână, le mulg și, pe baza cantității de lapte „măsurate”, șeful stânii împreună cu ciobanii împart corect brânza și stabilesc câți cărâmbi primește fiecare gospodar. Preotul satului rostește o rugăciune pentru sănătatea oilor și a ciobanilor, le afumă cu tămâie și le stropește cu agheasmă mare, iar satul se adună cu hori, strigături și bucate de casă. Din acest lapte de oaie, fermentat și maturat, se obține tocmai brânza care dă gustul autentic al „brânzei-n boț”.
🏛️ Patrimoniul culinar al Muzeului Maramureșan
Rețeta face parte din colecția de patrimoniu culinar adunată de Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, deschis publicului încă din 1981, al cărui complex cuprinde astăzi peste 40 de obiective de patrimoniu: Muzeul Satului Maramureșan, Muzeul Etnografic, Muzeul de Științele Naturii, Casa Memorială „Elie Wiesel” și atelierul meșterului Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța. În cadrul proiectului „Maramureș – GastroEtnoArt”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cercetătorii au cules de la gospodine și gospodari din satele Maramureșului 443 de rețete tradiționale multietnice, de pe văile Izei, Cosăului, Marei și Tisei, publicate într-o carte bilingvă română-engleză (ISBN 978-973-0-35994-7). Patrimoniul nu înseamnă doar porți sculptate și costume populare: înseamnă și gustul autentic al mâncării de acasă.
🔍 Ce urmează
Dacă ți-a plăcut brânza-n boț, încearcă și alte rețete tradiționale cu brânză de oaie din Maramureș, publicate zilnic pe maramurespesurse.ro. De la balmoș la bulz, de la scoverzi la plăcinte de plită, bucătăria maramureșeană are încă multe povești de spus – și multe gusturi de redescoperit.
Sursa: Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației – Maramureș GastroEtnoArt
Sursă foto: Wikimedia Commons (Cocoloși), CC BY-SA 3.0
