Zeama de chiminoc, adică supa de chimen, este una dintre cele mai simple și mai vechi rețete din bucătăria maramureșeană. La prima vedere pare o mâncare de post, a săracilor, dar gustul ei, rotunjit de rântașul stins cu lapte și smântână, o face o delicatesă despre care puțini mai știu astăzi. Rețeta vine de la Oanța Ileana, 73 de ani, din Călinești, și face parte din culegerea „Maramureș – GastroEtnoArt”, un proiect care a strâns 443 de rețete tradiționale de pe văile Izei, Cosăului, Marei și Tisei.
🥣 Ingrediente
- apă
- 1 lingură de chiminoc (chimen)
- 1 ou
- făină
- 1 lingură de ulei (pentru boți)
- 1 lingură de făină prăjită în ulei (pentru rântaș)
- lapte amestecat cu smântână
- sare, după gust
- pită uscată sau prăjită (opțional)
👩🍳 Mod de preparare
Se pune la fiert apă cu o lingură de chiminoc (chimen) și apoi se strecoară, păstrând doar zeama aromată. Când apa fierbe, se pun boții – găluște făcute dintr-un ou, făină și o lingură de ulei – ca la orice supă cu găluște. După ce boții sunt fierți, se face un rântaș dintr-o lingură de făină prăjită în ulei, care se stinge cu lapte amestecat cu smântână. Se pune sare după gust și zeama este gata. Varianta fără boți, doar cu rântaș, se mănâncă cu pită uscată sau prăjită, ruptă în bucăți direct în farfuria cu zeamă – un obicei care amintește de ciorbele țărănești de odinioară, când pâinea nu se arunca niciodată.
📖 Povestea rețetei: Călinești, pe Valea Cosăului
Rețeta vine din comuna Călinești, situată în partea de nord a județului Maramureș, în depresiunea Maramureșului, pe valea Cosăului și valea Veleniului. Comuna este formată din trei sate – Călinești (reședința), Cornești și Văleni – și are circa 3.000 de locuitori. Localitatea este atestată documentar încă din anul 1381 și este cunoscută pentru porțile maramureșene sculptate și pentru bisericile de lemn, printre care și biserica din Călinești Susani, datată din 1758, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, un adevărat monument al artei populare. Chimenul, numit local „chiminoc”, era folosit în bucătăria maramureșeană și pentru zeama de varză, iar supa de chimen se mânca mai ales în zilele de post, fiind considerată o mâncare ușoară, bună pentru stomac.
📚 Proiectul GastroEtnoArt, salvarea rețetelor vechi
Rețeta de la Oanța Ileana face parte din „Maramureș – GastroEtnoArt”, prima cercetare interdisciplinară integrată a culturii gastronomice din zona Maramureșului istoric, finanțată de Administrația Fondului Cultural Național. Culegerea bilingvă, română-engleză, însumează 443 de rețete culese din comunitățile de pe văile Izei, Cosăului, Marei și Tisei, inclusiv din comunitățile etnice ale Maramureșului – maghiari, evrei, ucraineni și țipțeri. Cartea a fost publicată de Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației și este un instrument prețios pentru păstrarea memoriei culinare a județului, iar redacția noastră publică periodic, în seria „Rețete din Maramureș”, cele mai interesante dintre ele.
🔍 Ce urmează
Dacă ți-a plăcut această rețetă simplă și autentică, îți recomandăm să încerci și păstăile cu zeamă din satul Mănăstirea, de pe Valea Marei, o altă mâncare tradițională de vară din culegerea GastroEtnoArt, pe care o publicăm în curând pe site. Rămâi alături de noi pentru poveștile și gusturile autentice ale Maramureșului!
Comentarii 1